Salutare!
Astazi am realizat cat de mult datorez tuturor celor pe care i-am intalnit in existenta mea de pana acum!
Mesajul este extrem de simplu si cred ca e corect sa fie adresat celor care pun energie, cunostinte si viata in Job Connect si vor sa evoluam in exercitiul continuu de a furniza servicii de calitate premium, atat pe segmentul de recrutare a celor mai potriviti candidati, cat si pe cel de instruire a echipelor de vanzari ale partenerilor Job Connect: va multumesc frumos!
In plus, stiu ca suntem mereu in stuatia de a educa piata si de a aduce un suflu nou, dar extrem de uman, prezenta profesionistului cu bun simt. Tehnic, vrem sa fim mereu mai buni si pentru acest lucru satabilim obiective pe care dorim sa le atingem. Evoluam si pierdem o coaja existentiala, dar imbracam alta. E foarte important sa intelegem ca fara cele pe care le-am depus undeva in trecut, drumul ar fi dus in cu totul si cu totul alta parte. Mai mult, suntem obligati fata de propria fiinta sa stim exact ce fel de vesminte vor fi adecvate pentru ziua care tocmai incepe.
Va multumesc mult pentru aceasta zi, care a inceput cu o zi inainte si se prelungeste catre ziua de maine! Sunt convins ca ea va exista intr-un maine perpetuu si as dori sa stiti ca acest multumesc are aceleasi valente.
Concret, multumesc tuturor celor care sunt parte din Job Connect, au fost candva in Job Connect, celor care vor fi colegi cu noi, intr-o buna zi, partenerilor pe care ii sprijinim sa isi dezvolte afacerile, crescand odata cu ei, iar pe cei mai importanti nu ii mentionez pentru ca ei sigur stiu ca m-am gandit de la bun inceput la dumnealor - oamenilor si celor care aspira la conditia de "om in adevaratul sens al cuvantului"!
miercuri, 23 septembrie 2009
marți, 22 septembrie 2009
Si totusi care e faza cu comunicarea ...
La initiativa lui Marian de cateva saptamani urmam un tratament cu literatura de specialitate despre COMUNICARE. Evident, pentru ca eu am capul mare, nu prea agreez ce se intampla cu acest concept despre care toata lumea vorbeste, dar in urma cu cateva zile mergand impreuna cu domnul BEJINARIU la un potential client, am avut un moment de ILUMINARE in timp ce urmaream speech-ul domnului amintit anterior.
Asa ca incep sa inteleg 2 aspecte ale comunicarii:
1. Pentru a comunica eficient trebuie sa ai ce sa comunici.
2. Pentru a ajunge "cu bine" mesajul tau la auditoriu, trebuie sa cunosti si sa stapanesti principii si tehnici de comunicare.
Cu alte cuvinte, daca nu stii ce vrei sa vinzi (aici vorbim despre conceptul de business, produs, CAB-ul, etc) nu poti sa comunici eficient, iar daca ai aceste informatii si nu stapanesti tehnici si principii vei fi un "geniu neinteles".
Practic, in vanzari comunicarea este o unealta de care ne folosim pentru a le dovedi altora ca au nevoie de noi si ca suntem suficient de buni si inteligenti pentru a fi platiti pentru ceea ce facem.
Asa ca incep sa inteleg 2 aspecte ale comunicarii:
1. Pentru a comunica eficient trebuie sa ai ce sa comunici.
2. Pentru a ajunge "cu bine" mesajul tau la auditoriu, trebuie sa cunosti si sa stapanesti principii si tehnici de comunicare.
Cu alte cuvinte, daca nu stii ce vrei sa vinzi (aici vorbim despre conceptul de business, produs, CAB-ul, etc) nu poti sa comunici eficient, iar daca ai aceste informatii si nu stapanesti tehnici si principii vei fi un "geniu neinteles".
Practic, in vanzari comunicarea este o unealta de care ne folosim pentru a le dovedi altora ca au nevoie de noi si ca suntem suficient de buni si inteligenti pentru a fi platiti pentru ceea ce facem.
luni, 14 septembrie 2009
Renumitele resurse umane!
Buna dimineata pe timp de seara si noapte buna in mijlocul zilei!
Nici mie nu imi place cum suna, dar foarte scurt, intr-un mic proiect de prospectare(imi fac singur curaj pentru a parcurge cateva sute de firme si recunosc ca abia astept sa plec la sala de forta), am gasit o podoaba literara, echivalenta cu unele pe care le stiu de prin copilarie de la diversi copii mai mari sau mai mici. Cea de astazi este "indispret" si o gasiti intr-un comentariu facut unui articol din Standard. Cam pe aici (http://209.85.129.132/search?q=cache:x8OJ3l3m_-MJ:standard.money.ro/articol_14169/afacerea_cris_tim_ar_putea_ajunge_la_partaj.html+cristim&cd=5&hl=ro&ct=clnk&gl=ro).
In afara de tristetea si sentimentul de scarba pe care nu am cum sa le contest, sa le aprob sau dezaprob, m-a uluit aceasta mostra(evitam monstra, pentru a nu cadea in pacat) de expimare; unde ajungem cu limba română? Se pare ca este nevoie sa ducem romanescul undeva in padure si sa il punem sub piatra si sa ne luam, asa moate pe limba, ca sa nu zic ca ne punem limba pe moate, ca nu mai este la moda. Cam atat!
Tot din categoria aceasta as aminti "efebet" pentru a "alfabet" si "coloana vertebrata" pentru "coloana vertebrala".
ATITUDINEA e tot ce conteaza!
Ma bazez pe voi, ca veti avea o atitudine buna pentru fiintele voastre, pentru spiritul uitat al acestui loc, numit, din cand in cand, România!
Nici mie nu imi place cum suna, dar foarte scurt, intr-un mic proiect de prospectare(imi fac singur curaj pentru a parcurge cateva sute de firme si recunosc ca abia astept sa plec la sala de forta), am gasit o podoaba literara, echivalenta cu unele pe care le stiu de prin copilarie de la diversi copii mai mari sau mai mici. Cea de astazi este "indispret" si o gasiti intr-un comentariu facut unui articol din Standard. Cam pe aici (http://209.85.129.132/search?q=cache:x8OJ3l3m_-MJ:standard.money.ro/articol_14169/afacerea_cris_tim_ar_putea_ajunge_la_partaj.html+cristim&cd=5&hl=ro&ct=clnk&gl=ro).
In afara de tristetea si sentimentul de scarba pe care nu am cum sa le contest, sa le aprob sau dezaprob, m-a uluit aceasta mostra(evitam monstra, pentru a nu cadea in pacat) de expimare; unde ajungem cu limba română? Se pare ca este nevoie sa ducem romanescul undeva in padure si sa il punem sub piatra si sa ne luam, asa moate pe limba, ca sa nu zic ca ne punem limba pe moate, ca nu mai este la moda. Cam atat!
Tot din categoria aceasta as aminti "efebet" pentru a "alfabet" si "coloana vertebrata" pentru "coloana vertebrala".
ATITUDINEA e tot ce conteaza!
Ma bazez pe voi, ca veti avea o atitudine buna pentru fiintele voastre, pentru spiritul uitat al acestui loc, numit, din cand in cand, România!
vineri, 11 septembrie 2009
Recruiter de 5 stele:)
Pentru ca performanta fiecarui dintre noi, indiferent de domeniul in care profeseaza sufera uneori modificari, m-am gandit sa reflectez, la initiativa unuia dintre colegii mei la aspectele care te indreapta spre performanta in cariera de recruiter:
COMUNICARE, GANDIRE, INTELEGERE, ATITUDINE, DORINTA DE PERFECTIONARE.
Acestea sunt cele 5 stelute pe care trebuie sa le aiba orice recruiter (si acum m-am dus cu gandul la personalul din armata care, pe masura ce inainteaza in grad mai primeste cate o decoratie ca recunoastere a meritelor sale).
Din punctul meu de vedere, in exercitarea acestei meserii si a oricarei alta care presupune lucrul cu OAMENII, COMUNICAREA si ATITUDINEA sunt cele mai importante. Pentru un recruiter, toate aceste aspecte te ajuta sa faci bine aceasta meserie. Le voi detalia, in cateva cuvinte pe fiecare:
Comunicarea : pentru ca sta la baza stabilirii oricarei relatii, in functie de modalitatea in care te exprimi, tonalitatea vocii (apropos de elementele paraverbale studiate saptamana aceasta), limbajul pe care il folosesti (atat in primele 5 minute cat si dupa aceea ); mimica, gesturile, limbajul corpului, zambetul (elementele nonverbale) in discutia cu un candidat influenteaza intreaga relatie care se va lega ulterior. De toate acestea, precum si de capacitatea ta de a ghida discutia in functie de interesele ambelor parti depinde relatia de incredere atat de necesara intr-un proces de recrutare.
Comunicarea joaca un rol esential atat in relatia construita alaturi de candidat cat si in cea stabilita cu angajatorul. Acesta din urma (jucand rolul final de receptor) trebuie sa inteleaga “de ce candidatul X este cel potrivit pentru ocuparea postului vacant?” si lucrul acesta il transmiti tot prin jocul cuvintelor.
Vis a vis de acest aspect, un recruiter comunicativ este acela care poate intretine o discutie cu orice persoana (indiferent de cultura, varsta, conditie sociala, etc), stie sa-si adapteze limbajul in functie de persoana cu care comunica, stie sa asculte, sa ghideze un interviu fara a neglija interesele candidatului si stie sa-si aleaga cuvintele cele mai potrivite pentru a-i atrage atentia receptorului.
E important sa trecem prin simtul gandirii inainte de a vocifera insa, vis a vis de elementul GANDIRE voi face astazi o singura precizare: un recruiter care gandeste este un recruiter care are capacitatea de predictie si analiza. Analiza fiecarui detaliu legat de candidat si de gestionarea intregului proces de recrutare presupune si intelegerea sa si il ajuta sa construiasca predictii.
Restul... depinde de ATITUDINE! Acum sunt absolut convinsa ca acesta este factorul cheie care asigura succesul in orice domeniu. Intreaga conduita si modalitatea in care actionezi in anumite sitatii isi pun amprenta asupra celuilalt si bineinteles, asupra muncii tale. Un recruiter cu o atitudine corespunzatoare este un recruiter perseverent, consecvent, dinamic, care se hraneste din comunicarea cu ceilalti, are capacitatea de a empatiza, este activ si in permanenta preocupat de statusul proiectelor sale, este predictiv si isi doreste sa se perfectioneze continuu.
Dorinta de perfectionare se naste din esecurile si erorile parcurse de catre fiecare. Ai gresit, te-ai ridicat, ai invatat ceva si mergi mai departe! Ai deja in spate un bagaj de cunostinte, experiente care te ajuta sa gandeti, sa intelegi si sa actionezi pe viitor mai bine.
Un recruiter performant este un recruier viu!
COMUNICARE, GANDIRE, INTELEGERE, ATITUDINE, DORINTA DE PERFECTIONARE.
Acestea sunt cele 5 stelute pe care trebuie sa le aiba orice recruiter (si acum m-am dus cu gandul la personalul din armata care, pe masura ce inainteaza in grad mai primeste cate o decoratie ca recunoastere a meritelor sale).
Din punctul meu de vedere, in exercitarea acestei meserii si a oricarei alta care presupune lucrul cu OAMENII, COMUNICAREA si ATITUDINEA sunt cele mai importante. Pentru un recruiter, toate aceste aspecte te ajuta sa faci bine aceasta meserie. Le voi detalia, in cateva cuvinte pe fiecare:
Comunicarea : pentru ca sta la baza stabilirii oricarei relatii, in functie de modalitatea in care te exprimi, tonalitatea vocii (apropos de elementele paraverbale studiate saptamana aceasta), limbajul pe care il folosesti (atat in primele 5 minute cat si dupa aceea ); mimica, gesturile, limbajul corpului, zambetul (elementele nonverbale) in discutia cu un candidat influenteaza intreaga relatie care se va lega ulterior. De toate acestea, precum si de capacitatea ta de a ghida discutia in functie de interesele ambelor parti depinde relatia de incredere atat de necesara intr-un proces de recrutare.
Comunicarea joaca un rol esential atat in relatia construita alaturi de candidat cat si in cea stabilita cu angajatorul. Acesta din urma (jucand rolul final de receptor) trebuie sa inteleaga “de ce candidatul X este cel potrivit pentru ocuparea postului vacant?” si lucrul acesta il transmiti tot prin jocul cuvintelor.
Vis a vis de acest aspect, un recruiter comunicativ este acela care poate intretine o discutie cu orice persoana (indiferent de cultura, varsta, conditie sociala, etc), stie sa-si adapteze limbajul in functie de persoana cu care comunica, stie sa asculte, sa ghideze un interviu fara a neglija interesele candidatului si stie sa-si aleaga cuvintele cele mai potrivite pentru a-i atrage atentia receptorului.
E important sa trecem prin simtul gandirii inainte de a vocifera insa, vis a vis de elementul GANDIRE voi face astazi o singura precizare: un recruiter care gandeste este un recruiter care are capacitatea de predictie si analiza. Analiza fiecarui detaliu legat de candidat si de gestionarea intregului proces de recrutare presupune si intelegerea sa si il ajuta sa construiasca predictii.
Restul... depinde de ATITUDINE! Acum sunt absolut convinsa ca acesta este factorul cheie care asigura succesul in orice domeniu. Intreaga conduita si modalitatea in care actionezi in anumite sitatii isi pun amprenta asupra celuilalt si bineinteles, asupra muncii tale. Un recruiter cu o atitudine corespunzatoare este un recruiter perseverent, consecvent, dinamic, care se hraneste din comunicarea cu ceilalti, are capacitatea de a empatiza, este activ si in permanenta preocupat de statusul proiectelor sale, este predictiv si isi doreste sa se perfectioneze continuu.
Dorinta de perfectionare se naste din esecurile si erorile parcurse de catre fiecare. Ai gresit, te-ai ridicat, ai invatat ceva si mergi mai departe! Ai deja in spate un bagaj de cunostinte, experiente care te ajuta sa gandeti, sa intelegi si sa actionezi pe viitor mai bine.
Un recruiter performant este un recruier viu!
joi, 3 septembrie 2009
Atitudine, praf electronic si Romania
Am uitat ceva timp sa mai trecem pe aici! A propos de dorinta unui client al nostru, special, ca fiecare client al Job Connect, care isi doreste o persoana pentru secretariat, iar esential este "sa aiba tinere de minte"! Glumesc, oarecum intr-o doara!
Una peste alta, astazi deschidem putin ferestrele pe aici, dam cu aspiratorul, udam florile si alte chestii la care, e drept, ca nu ma pricep foarte bine!
In rest, propun sa ne dam putin cu prasitoarea pe limba, vorba unui fost coleg de facultate, ca tare multe buruieni se aduna si nimeni nu are nimic de spus! In general, vorbind despre limba romana!
Discutam multe si nevrute, dar despre ce ne aduce starea de bine de zi cu zi, sunt si mai multe de zis.
Un job sanatos, plin de provocari pentru unii, linistitor pentru altii, atat pentru unii cat si pentru ceilalti, cu salarii, remuneratii, mai nou pachete motivationale pe masura, daca ne referim la partea profesionala a vietii si ma voi limita la acest aspect. Nu pentru ca este definitoriu - personal cu profesional sunt extrem de complementare - daca imi pot exprima asa o idee, ci pentru ca aici ar trebui sa curatam noi oglinda de praf.
Si cum incercam sa mai si motivam oameni, altfel decat in modul de mai sus, ne infruptam informational si din ceea ce primim de la cei pe care ii intalnim. Un fel de a spune, intalnim - de la discutii telefonice, la cele fata in fata (eram tentat sa scriu face to face sau face a face, dar, inca o data, romanesc ne este graiul, haideti sa il imbrcam asa pana la capat!)!
Facem pe iscusitii si suntem si mai si in mii de situatii, dar sunt si cele in care primim lectii - de comunicare (asa de multa lumea vorbeste despre comunicare si atat de saraci suntem sa oferim ceva; de aici vine comunicarea, fara sa punem ceva, ea este doar ca un fel de umbra. Suntem hoti de comunicare, mimi ai comunicarii. ) In final, apar bucurii si frustrari.
Este simplu, sa ne gandim la cei carora le explicam despre un serviciu pe care il punem la dispozitia lor. Sunt, in mare parte companii, care fiinteaza prin diferite persoane cu roluri si putere decizionala de valori diferite. Unii pot comunica, intelegand ca suntem, indiferent de pozitia si organizatia din care facem parte, in primul rand fiinte umane, iar altii, nici pana la urma nu ajung la aceasta concluzie.
Stiu, teoria comunicarii spune ca "receptorul nu este niciodata vinovat pentru reactiile sale". Credem in acest model si el verifica realitatea. Dar, aici este si mai interesant de privit. Manageri veritabili au mentalitatea conform careia "nimic din ceea ce ai face in momentul in care primesti un telefon la birou, nu este pe atat de important precum informatiile pe care le poti afla din acea discutie".
Imi place acest model si el verifica realitatea - de exemplu - acum cateva zile cineva de la o companie de telefonie a sunat si ne-a propus un plan tarifar mai bun decat cel pe care il avem in prezent. Pozitiv. E un exemplu banal.
E adevarat ca mai spinos este modelul in care noi suntem cei care dam telefoane.
In vanzari se vorbeste despre acei "paznici", care pot fi secretare, asistent manageri si diverse persoane care nu detin roluri decizionale, dar ocupa unele pozitii cheie si tampon intre exterior si conducerea unei companii.
In trei cuvinte, sunt extrem de folositori, dar asa cum agresivitatea si felul de a fi "hiperactiv" sunt daunatoare ca si maniere de raportare la exterior, la fel ar fi mult mai benfic sa avem paznici profesionisti, instruiti, care sa discearna intre alb si negru, intre momente si persoane care trebuie sa ajunga la factori care iau decizii(cei care sunt perseverenti ajung oricum, mai tarziu decat si-au programat initial, dar tot ajung) si cei care sunt inca in stadiul de antrenament.
In principiu, mai devreme sau mai tarziu(depinde si cat de implicat este managerul in afacere si cat de mult aduce in piata calitatea serviciilor sau produselor pe care le promoveaza) acest model esueaza. Pana atunci, ne mai intalnim cu astfel de fiinte si e clar ca nu sunt ele de vina - mereu este altcineva, precum familia, profesorii, cei care le platesc stagiile de instruire, in ultima instanta.
O tara in care lumea se acopera bine cu hartii, tara lui "Forma - Voda", iar de Tagma lui Fond se feresc multi. Aici e e nevoie de pus umarul.
Stiti bine ca se poate. Dam pentru a primi.
Motivul pentru care am scris aceste randuri este legat de o intamplare fistichie cu o mare companie. Pentru a-i gasi macar o scuza, ne-am propus sa avem putina rabdare, mai ales ca este una dintre etichetele legate de comportamentul placut in lumea oamenilor.
Voie buna si puneti suflet!
Una peste alta, astazi deschidem putin ferestrele pe aici, dam cu aspiratorul, udam florile si alte chestii la care, e drept, ca nu ma pricep foarte bine!
In rest, propun sa ne dam putin cu prasitoarea pe limba, vorba unui fost coleg de facultate, ca tare multe buruieni se aduna si nimeni nu are nimic de spus! In general, vorbind despre limba romana!
Discutam multe si nevrute, dar despre ce ne aduce starea de bine de zi cu zi, sunt si mai multe de zis.
Un job sanatos, plin de provocari pentru unii, linistitor pentru altii, atat pentru unii cat si pentru ceilalti, cu salarii, remuneratii, mai nou pachete motivationale pe masura, daca ne referim la partea profesionala a vietii si ma voi limita la acest aspect. Nu pentru ca este definitoriu - personal cu profesional sunt extrem de complementare - daca imi pot exprima asa o idee, ci pentru ca aici ar trebui sa curatam noi oglinda de praf.
Si cum incercam sa mai si motivam oameni, altfel decat in modul de mai sus, ne infruptam informational si din ceea ce primim de la cei pe care ii intalnim. Un fel de a spune, intalnim - de la discutii telefonice, la cele fata in fata (eram tentat sa scriu face to face sau face a face, dar, inca o data, romanesc ne este graiul, haideti sa il imbrcam asa pana la capat!)!
Facem pe iscusitii si suntem si mai si in mii de situatii, dar sunt si cele in care primim lectii - de comunicare (asa de multa lumea vorbeste despre comunicare si atat de saraci suntem sa oferim ceva; de aici vine comunicarea, fara sa punem ceva, ea este doar ca un fel de umbra. Suntem hoti de comunicare, mimi ai comunicarii. ) In final, apar bucurii si frustrari.
Este simplu, sa ne gandim la cei carora le explicam despre un serviciu pe care il punem la dispozitia lor. Sunt, in mare parte companii, care fiinteaza prin diferite persoane cu roluri si putere decizionala de valori diferite. Unii pot comunica, intelegand ca suntem, indiferent de pozitia si organizatia din care facem parte, in primul rand fiinte umane, iar altii, nici pana la urma nu ajung la aceasta concluzie.
Stiu, teoria comunicarii spune ca "receptorul nu este niciodata vinovat pentru reactiile sale". Credem in acest model si el verifica realitatea. Dar, aici este si mai interesant de privit. Manageri veritabili au mentalitatea conform careia "nimic din ceea ce ai face in momentul in care primesti un telefon la birou, nu este pe atat de important precum informatiile pe care le poti afla din acea discutie".
Imi place acest model si el verifica realitatea - de exemplu - acum cateva zile cineva de la o companie de telefonie a sunat si ne-a propus un plan tarifar mai bun decat cel pe care il avem in prezent. Pozitiv. E un exemplu banal.
E adevarat ca mai spinos este modelul in care noi suntem cei care dam telefoane.
In vanzari se vorbeste despre acei "paznici", care pot fi secretare, asistent manageri si diverse persoane care nu detin roluri decizionale, dar ocupa unele pozitii cheie si tampon intre exterior si conducerea unei companii.
In trei cuvinte, sunt extrem de folositori, dar asa cum agresivitatea si felul de a fi "hiperactiv" sunt daunatoare ca si maniere de raportare la exterior, la fel ar fi mult mai benfic sa avem paznici profesionisti, instruiti, care sa discearna intre alb si negru, intre momente si persoane care trebuie sa ajunga la factori care iau decizii(cei care sunt perseverenti ajung oricum, mai tarziu decat si-au programat initial, dar tot ajung) si cei care sunt inca in stadiul de antrenament.
In principiu, mai devreme sau mai tarziu(depinde si cat de implicat este managerul in afacere si cat de mult aduce in piata calitatea serviciilor sau produselor pe care le promoveaza) acest model esueaza. Pana atunci, ne mai intalnim cu astfel de fiinte si e clar ca nu sunt ele de vina - mereu este altcineva, precum familia, profesorii, cei care le platesc stagiile de instruire, in ultima instanta.
O tara in care lumea se acopera bine cu hartii, tara lui "Forma - Voda", iar de Tagma lui Fond se feresc multi. Aici e e nevoie de pus umarul.
Stiti bine ca se poate. Dam pentru a primi.
Motivul pentru care am scris aceste randuri este legat de o intamplare fistichie cu o mare companie. Pentru a-i gasi macar o scuza, ne-am propus sa avem putina rabdare, mai ales ca este una dintre etichetele legate de comportamentul placut in lumea oamenilor.
Voie buna si puneti suflet!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
