vineri, 30 noiembrie 2012

Invitatie la actiune


Bine te-am gasit, drag prieten!

Sunt Eliza Paun si cred ca incepand de astazi putem incepe sa ne spunem prieteni. Profesionali, daca doresti asa.

Sunt aici pentru a-ti face o invitatie. Fie ca suntem functionari, filologi, ingineri, medici, profesori sau oameni politici, toti avem ceva in comun: conditia umana. Aceasta conditie pe care nu noi am ales-o, dar o traim si fiecare incercam (sau nu) sa beneficiem/ sa profitam la maxim de ea.

Spuneam de o invitatie, valabila pentru tine, in oricare dintre categoriile sociale sau profesionale te-ai incadra. Este o invitatie la progres, la o cunoastere mai deplina a acestei conditii umane despre care vorbeam si la o cunoastere a limitelor in care ne ducem existenta. Cunoastere, pentru ce?, poate te intrebi. Cunoastere pentru a le putea depasi. O incursiune in modalitatile si sansele pe care le avem la dispozitie pentru a inlatura aceste limite sau pentru a le impinge mai departe.

Suportul pe care il vom folosi in scopul acestui progres este materialul folosit pentru a pregati mii de oameni in fiecare an, de peste 60 de ani incoace, in devenirea lor ca si oameni de succes, oameni cu impact. Plecat din New York in anii '30, a ajuns in toata lumea, pana astazi. Poate ca ai auzit de cel care a inceput toata aceasta miscare sau nu. Nu este o miscare religioasa sau politica. Este o miscare a rotitelor omului, pentru a-l trezi si a-l impinge afara din limitele intre care isi duce existenta. Este vorba despre Dale Carnegie (1888- 1955) si cartea care a facut inconjurul lumii, "Secretele succesului".

Pentru cei carora le plac "cum-urile", cartea poarta impreuna cu titlul explicatia "Cum sa va faceti prieteni si sa deveniti influent".

Daca iti place, poti sa iti imaginezi ca pentru 3 luni de acum inainte, esti inscris la unul din cursurile Institutului Dale Carnegie.

Te invit ca impreuna cu mine sa citesti aceasta carte, sa nu te multumesti cu frame-ul pe care o sa il public in fiecare saptamana, sa iti doresti mai mult.

Nu, nu este o carte magica, desi iti poate schimba viata, daca raspunzi provocarilor autorului.

Te-ai saturat sa gandeasca altii pentru tine?
Vrei ca ceilalti sa inteleaga corect mesajul si ideile pe care le transmiti?
Iti doresti sa fii sigur pe tine, ferm in situatiile critice din viata profesionala, relationala si sociala?
Vrei sa ai castig de cauza ori de cate ori te afli intr-o situatie de negociere cu cineva?
Vrei relatii de calitate si sa manuiesti arta rafinata de a te intelege cu oamenii in mediul profesional, social, personal?

Cu totii ne dorim aceste lucruri. Nu doar pentru ca ne ajuta pe noi sa ne simtim bine in pielea noastra, dar pentru ca in acest fel obtinem stima, statut, respect din partea celorlalti; apreciere, cereri de ajutor si...chiar de prietenie as spune, avand in vedere contemporaneitatea :) Sunt dorinte innascute pe care vrem sa le indeplinim, pentru a fi satisfacuti. Daca traim pozitiv raspunsurile la intrebarile de mai sus avem si beneficii materiale. Spre exemplu, John D. Rockefeller spunea:

"Abilitatea de a te descurca cu oamenii se poate cumpara in aceeasi masura ca o marfa precum zaharul sau cafeaua. Iar eu voi plati mai mult pentru acea abilitate decat pentru oricare alt lucru aflat sub soare."

Ce spui? Nu-i asa ca iti doresti sa pretuiesti si mai mult decat o faci in acest moment? Toti ne dorim, pentru ca limita...este sus, sus de tot!

Poti. Toti putem. Celebrul profesor de la Universitatea Harvard, William James, a notat si el acest lucru: "Comparativ cu ceea ce putem fi, suntem doar pe jumatate constienti. Nu utilizam decat o mica parte a resurselor noastre fizice si mentale. Pentru a face o afirmatie generala, individul uman traieste cu mult intre limitele sale. El poseda diferite tipuri de forte, pe care , de obicei nu reuseste sa le foloseasca."

" De obicei." De foarte multe ori, obiceiurile ne tin pe loc, ne limiteaza. Iesind din obicei, din regula, din turma, noi putem sa pretuim mai mult: in ochii nostri si ai semenilor. Dar nu vizionand niste materiale despre dezvoltare personala, nici citind serii intregi de carti motivationale. "Marele scop al educatiei nu e cunoasterea, ci actiunea." , a afirmat Herbert Spencer.

La concluzie ii dau cuvantul celui care detine locul I in literatura motivationala: "Iar aceasta este o carte de actiune" - Dale Carnegie (1936)

Te invit sa actionam impreuna, pentru binele nostru si al celor din jurul nostru. "Unde-s doi, puterea creste!" Iti vei multumi mai tarziu!

Iti multumesc si eu acum pentru timpul acordat si pentru ca impartasesti cu noi gandurile tale legate de cele scrise mai sus, in sectiunea de comentarii!







vineri, 23 noiembrie 2012

TEAMA DE ESEC SAU TEAMA DE SUCCES?


Iata-ne ajunsi la ultimul capitol al cartii „De la idee la bani” a lui Napoleon Hill, care a reprezentat sursa mea de inspiratie a ultimelor 12 saptamani.
Tema pe care o voi aborda astazi se refera la temerile pe care fiecare dintre noi le avem inmagazinate undeva in gandul nostru, si care ne impiedica sa obtinem succesul la care visam.
Pregatirea pentru a implementa cu succes o idee care sa conduca la bani, spune Napoleon Hill, incepe cu studiu, analiza si cu intelegerea a trei inamici care trebuie eradicati: indecizia, indoiala si teama.
Indecizia este samanta fricii, care se cristalizeaza in indoiala, cele doua se amesteca apoi si se transforma in teama. Acest proces este de cele mai multe ori lent si din acest motiv cei trei inamici sunt atat de periculosi. „Ei germineaza si cresc, fara ca prezenta lor sa fie simtita.” (Napoleon Hill)
Conform lui Napoleon Hill, exista sase temeri fundamentale, care insa nu apar la toti oamenii (cei norocosi nu sufera de ele). In ordinea aparitiei, aceste temeri sunt:

Teama de saracie
Teama de critica
Teama de imbolnavire
Teama de a pierde dragostea cuiva
Teama de batranete
Teama de moarte

Trebuie sa recunosc faptul ca, acest ultim capitol m-a impresionat cel mai tare si chiar sunt in consonanta (atat eu, cat si colegele mele de birou carora le-am facut o scurta lectura), cu ceea ce apare scris aici.
Temerile sunt stari de spirit, care pot fi controlate si directionate. Omul a fost inzestrat cu control absolut asupra unui singur lucru – gandul. „Daca este adevarat ca toate gandurile au tendinta de a se transforma in echivalentele lor fizice, poate fi la fel de adevarat si faptul ca impulsurile fricii si ale saraciei nu pot fi transformate in curaj sau in castig financiar” (Napoleon Hill).
Primul pas pe care trebuie sa il facem este sa constientizam existenta acestor temeri. De asemenea, trebuie sa admitem faptul ca acestea sunt DOAR niste temeri si nimic mai mult, insa sunt suficiente pentru a distruge sansele de a avea succes.
Teama de saracie a fost abordata in cartea lui Napoleon Hill datorita faptului ca aceasta carte a fost publicata in timpul Marii Crize Economice, in anul 1937, cand oamenii au trecut printr-o experienta care a lasat milioane de barbati si femei „paralizati” de teama de saracie.
Aceasta temere „paralizeaza capacitatea de a rationa, distruge imaginatia, anihileaza increderea in sine, submineaza entuziasmul, descurajeaza spiritul de initiativa, conduce la incertitudini in privinta obiectivului, incurajeaza procrastinarea, eradicheaza entuziasmul si face imposibil autocontrolul.” (Napoleon Hill) Si acestea nu sunt toate actiunile pe care tema de saracie le poate exercita asupra noastra. Pentru o detaliere a lor va invit sa cititi capitolul 15 - „Cele sase fantome ale fricii” din cartea „De la idee la bani” a lui Napoleon Hill.
Teama de critica – a doua in ierarhia lui Napoleon Hill – este o teama care se poate observa cu ochiul liber in viata de zi cu zi. Cu totii ne temem sa nu fim criticati la un moment dat. Incepand de la vestimentatia pe care o purtam, masina pe care o conducem, jobul pe care il avem, modul in care ne comportam, deciziile pe care le luam.
Deciziile pe care le luam! Aici am dorit sa ajung. Oare nu cu totii suferim de teama de a nu fi criticati in momentul in care trebuie sa luam o decizie? Oare decizia noastra nu ar fi mai realista, mai eficienta, mai inteleapta daca nu ar exista acesti „virusi” care ne patrund in minte si ne fac sa ne gandim la „ce vor spune ceilalti” in loc sa ne gandim strict la rezultat?
Cu siguranta raspunsul este DA!
Documentandu-ma putin despre radacinile acestor temeri de esec, am aflat, fara mare surprindere, ca acestea stau in stima de sine scazuta. Foarte adevarat! Cu siguranta daca increderea noastra in noi insine nu ar fi zdruncinata de ganduri precum... „Ce va crede X daca fac asta?”, „Ce va spune Y ca am decis sa...?”, deciziile noastre ar ilustra intocmai ceea ce ne dorim cu adevarat, neexistand loc de compromis. O carte interesanta referitoare la acest subiect este scrisa de Nathaniel Branden si se numeste „Cei 6 stalpi ai increderii in sine” si ma voi delecta cu ea in acest weekend. Cine stie, poate va deveni subiect pentru urmatoarele articole ale blogului...:)
Revenind la Napoleon Hill si la cartea sa, mi-a atras atentia un check-list interesant realizat de un psiholog cu cele mai utilizate justificari. Pana sa citesc aceasta lista nu mi-am dat seama cate dintre aceste „scuze” le folosesc si eu, unele chiar foarte frecvent...
Asadar, dragii mei cititori, sper ca v-am trezit curiozitatea pentru a afla mai multe lucruri despre „fantomele fricii” care ne impiedica sa actionam la adevaratul potential si va recomand cu multa caldura ultimul capitol al lucrarii lui Napoleon Hill - „De la idee la bani” - „Cele sase fantome ale fricii”.
La finalul acestei carti veti descoperi si cateva teste interesante de autocunoastere, care va ajuta sa va descoperiti slabiciunile si partile din dumneavoastra la care puteti lucra pentru a le imbunatati.

Va doresc sa aveti puterea de a va descoperi punctele slabe, de a le corecta si apoi de a va bucura de o viata minunata, incununata de succes!

Mult noroc!

vineri, 16 noiembrie 2012

ESTE CREIERUL O ENIGMA NEDESCIFRATA?


„Creierul este o lume care constă dintr-un număr de continente neexplorate şi mari întinderi de teritorii necunoscute.” (Santiago Ramon y Cajal)

Conţinând aproximativ 100 de miliarde de neuroni, creierul este cea mai complexă structură a corpului uman. Fiecare neuron poate crea minim 1.000 de legături, astfel că într-un creier pot exista 100.000.000.000.000 de conexiuni neuronale. De asemenea, neuronii din creier pot transmite în fiecare secundă până la 1.000 de semnale electrice, viteza cu care aceste impulsuri se deplasează fiind uneori de 400 de kilometri pe oră.” (Revista <<Descopera>>)
Este universal valabil si acceptat faptul ca creierul nostru este ceea ce sta la baza functionarii noastre ca si oameni. Este ceea ce ne diferentiaza de alte forme de viata, iar activitatea sa ne diferentiaza unii de ceilalti.
Creierul este obiectul de studiu al oamenilor de stiinta de sute de ani, iar cercetarile inca nu au luat sfarsit. Creierul este si va ramane, (pentru mult timp de acum inainte, spun eu), o “enigma nedescifrata”.
Din ceea ce s-a descoperit insa pana in momentul prezent, avem multe de invatat despre creierul nostru. Stim ca deciziile se nasc la nivelul creierului, centrii motori, ai vorbirii, gandirea, se afla tot la nivelul creierului. Prin urmare, de aceasta parte a corpului ar trebui in mod normal sa ne ingrijim mai mult. Stimularea creierului si a gandirii trebuie sa fie o activitate care face parte din rutina noastra zilnica.
Psihologul Daniel Kahneman, unul dintre cei mai cunoscuti specialisti in cognitie si pionier al economiei comportamentale, a studiat timp de peste patru decenii mecanismele decizionale ale creierului uman si a identificat numeroase erori cognitive ce ne influenteaza deciziile fara sa ne dam seama. In 2002, Kahneman a fost rasplatit cu Premiul Nobel pentru Economie pentru lucrarile sale ce au demonstrat ca omul nu este un „actor rational”, asa cum sustineau multi specialisti in economie, ci unul supus numeroaselor capcane ale intuitiei. Creierul pe care incetam sa il stimulam, sa il “hranim” va deveni ca o gradina lasata in paragina – in care cresc buruieni daunatoare, care le vor inausi florile frumoase, plantele benefice.
Una din activitatile zilnice prin care ne putem stimula creierul este imaginatia – pe langa faptul ca nu este consumatoare de timp, este si o activitate placuta. Cati dintre dumneavoastra ati incetat sa mai visati cu ochii deschisi odata ce ati trecut de varsta adolescentei? Cati dintre dumneavoastra ati incetat sa mai visati la o viata care sa va multumeasca? La o familie armonioasa si implinita? La jobul potrivit care sa va satisfaca din toate punctele de vedere? Albert Einstein a afirmat chiar ca “Imaginatia este mai importanta decat cunoasterea!” (Albert Einstein)
Noi suntem cei care decidem ce fel de imagini ne ocupa mintea, si in acelasi timp care sunt evenimentele carora le permitem sa ne afecteze viata.
Desi, in mod inconstient, cred ca stiam acest lucru, am fost surprinsa sa aud tot mai multe persoane care, desi au invatat o limba straina mai bine de 10 ani, afirmau cu tristete ca neutilizarea acesteia a dus la uitarea ei, nefiind capabile acum sa scoata mai mult de 4 – 5 cuvinte in limba respectiva.
Acest lucru m-a facut sa cad pe ganduri...oare daca, chiar si la operatii simple de matematica voi utiliza calculatorul, voi avea probleme in calculele manuale? Raspunsul este DA!
Asadar, dragii mei, va invit cu mare caldura si cu toata dragostea sa nu va lasati creierul in paragina! Asa cum nici lucrurile vechi dar care inca mai functioneaza, nu le aruncam la gunoi, ci le depozitam intr-un garaj, tot la fel trebuie sa ne ingrijim de functiile creierului nostru, pe care, desi nu avem ACUM nevoie sa le folosim (fiindca putem foarte simplu sa calculam cu un calculator), nu stim ce ne poate rezerva viitorul si e bine sa “avem pe ce pune mana la nevoie”.

Sa auzim de bine!

vineri, 9 noiembrie 2012

PRIMA CREATIE TREBUIE SA FIE GANDUL!


In orice actiune pe care o intreprindem, prima creatie este gandul. Dar gandul...de unde vine? Subconstientul este cel care inmagazineaza gandurile noastre, primeste si inregistreaza ganduri indiferent de natura lor. Putem fiecare dintre noi sa sadim in mod voluntar in subconstientul nostru orice plan, gand sau obiectiv pe care dorim sa il transformam in echivalentul sau fizic.

Tot ceea ce noi, oamenii, cream, ia nastere in prima faza sub forma unui impuls al gandului. Nu putem crea nimic din ceea ce nu putem initial construi in gand. Cu ajutorul imaginatiei, gandurile si ideile pot fi asamblate in planuri care mai apoi ne vor conduce catre succesul in indeplinirea obiectivelor stabilite.

Asadar, toate gandurile planuite in subconstient pot lua nastere daca le vom trece prin imaginatie, le vom corela cu incredere si vom fi perseverenti in a duce gandul la bun sfarsit.

Este cunoscut faptul ca subconstientul este mai sensibil la influenta gandurilor combinate cu sentimente sau emotii decat la cele provenite din partea rationala a mintii. De fapt, exista chiar si teorii care sustin faptul ca gandurile insotite de emotii au o influenta activa asupra subconstientului.

Daca ceea ce se sustine este adevarat, primul meu gand este ca trebuie si este imperios necesar ca emotiile noastre sa fie predominant pozitive. Din studiile pe care Napoleon Hill le-a realizat, a constatat ca exista sapte emotii pozitive si sapte emotii negative. Emotiile negative se pare ca se infiltreaza voluntar in impulsurile gandului, asigurandu-si astfel trecerea in subconstient. Cele pozitive insa, trebuie infiltrate de catre noi in impulsurile gandului pe care noi dorim sa le trecem in subconstient cu ajutorul principiului autosugestiei.

Principalele sapte emotii pozitive, dupa Napoleon Hill sunt:

1.    Dorinta
2.    Increderea
3.    Iubirea
4.    Sexul
5.    Entuziasmul
6.    Romantismul
7.    Speranta

Acestea sunt cele mai des folosite in efortul creator.  Prin utilizare, acestea pot fi stapanite, si vor fi la dispozitia noastra in momentul in care vom avea nevoie.

Principalele sapte emotii negative  (care trebuie evitate) sunt:

1.    Frica
2.    Gelozia
3.    Ura
4.    Razbunarea
5.    Lacomia
6.    Superstitia
7.    Furia

Atat emotiile pozitive, cat si cele negative ne pot ocupa, in acelasi timp, mintea. Unele sau altele insa trebuie sa fie dominante.  Noi suntem responsabili de emotiile care ne domina gandirea. Aici intervine obisnuinta. Daca ne vom forma obiceiul de a aplica si utiliza emotiile pozitive in viata de zi cu zi, intr-un final acestea ne vor conduce mintea, astfel incat emotiile negative nu vor mai putea patrunde.

La cat mai multe ganduri pozitive!

Pe curand!

vineri, 2 noiembrie 2012

Puterea sau cunostintele organizate si inteligent directionate


       „Puterea se refera la efortul organizat suficient, pentru a-i permite unui individ sa transforme o dorinta in echivalentul ei fizic. Efortul organizat rezulta prin coordonarea efortului a doua sau mai  multe persoane care lucreaza in deplina armonie pentru un scop comun bine definit.” (Napoleon Hill)

         Am ales sa vorbesc astazi despre acest subiect fiindca se refera foarte mult la munca in echipa. Oamenii cre lucreaza in echipa sunt mai eficienti, mai productivi. Avand un scop comun, acestia isi aduc fiecare aportul la indeplinirea acestuia, relatiile dintre membrii se solidifica, se intaresc devin mai puternice. De asemenea, indeplinirea scopului comun ii face pe fiecare dintre membrii echipei sa se simta important, apare astfel sentimentul de forta si de putere al grupului.

         Totodata, este nevoie de coordonare, comunicare si intelegere intre membrii echipei. Acestia trebuie sa simta ca se pot sprijini unul pe celalalt la nevoie sau ca pot sa invete unul de la celalalt.

         Munca in echipa ne da sentimentul de siguranta, de apartenenta la un grup, iar in momentul in care acest grup este unul format din „minti stralucite” - asa cum le numeste Napoleon Hill, atunci cu siguranta planul bine pus la punct va functiona.

Acesta este si motivul pentru care, in mai toate cartile de dezvoltare personala apare ideea de a te inconjura de prieteni de la care ai lucruri bune de invatat, care te pot indrepta intr-o directie buna, in care te poti dezvolta. Ma gandeam acum ca am intalnit  diversi oameni care au un mare potential de afirmare, insa nu stiu ce sa faca cu el...Cu siguranta fiecare dintre noi cunoastem astfel de oameni. Prietenul care are o „minte stralucita”, dar care este prea comod sa faca cateva lucruri simple care il conduc „inevitabil” catre succes. Cu siguranta daca acesta ar fi inconjurat de „minti stralucite” cu totii am avea de castigat din aceasta prietenie. Persoana respectiva, care si ea la randul ei este o „minte stralucita” isi va dezvolta la maxim potentialul, persoanele care o inconjoara ii vor folosi capacitatea pentru a concepe ceva benefic, util si interesant.

Va invit sa va inconjurati de „minti stralucite”, iar daca sunteti chiar dumneavoastra una dintre acestea, nu lasati energia dumneavoastra sa se iroseasca! Exploatati la maxim potentialul pe care il aveti pentru a nu-l pierde, ci dimpotriva, pentru a-l imbunatati!

Numai bine!