duminică, 29 noiembrie 2009

Managementul de proiect in consultanta

Discutam zilele acestea un client despre o anumita categorie de specialisti cu care ne confruntam frecvent amandoi, clientul specificul business-ului sau si noi prin solicitarile primite de la clienti. Un lucru il avem in comun cu orice consultant si anume organizarea noastra prin managementul de proiect. Dansa, partenerul meu de discutie pe care am amintot-o mai sus imi povestea despre aceasta imagine care prezinta multe erori ce pot sa apara intr-o astfel de organizare. Nu o stiam. Am cautat-o si acum ca am gasit-o v-o prezint si dumneavoastra.

Enjoy!

duminică, 22 noiembrie 2009

Salutare Romania, salutare juniori!!...si stiu eu de ce vorbesc asa;)
Am aproape o luna de cand lucrez in HR, si pot spune cu mana pe inima ca nu este chiar "zboara, puiule, zboara!" pe care il credeam; nu ca ar fi rau, nici pe departe, numai ca imi dau seama de munca si seriozitatea pe care trebuie sa le depui...vad asta la colegii mei.
Si, ca orice initiat, am avut si eu proba mea de foc: consultantii de asigurari. Aaa, sa nu uit: stie careva cum arata un astfel de "exemplar". Daca aveti certitudinea ca da, va rog trimiteti portretul robot pe adresa de email. In fine, tineti aproape!!!
De la oameni care nu citeau anuntul de recrutare, dar isi depuneau c.v. si veneau la interviuri, pana la tineri absolventi care se vedeau deja manageri, i-am cam "avut profesional" pe foarte multi dintre ei. Constat inca puternicul sentiment mioritic, acela de nu munci decat cu carte de munca si venit fix, ceea ce poate fi explicat, la o adica, pe vremuri de criza:oamenii cauta stabilitate. Si cum sa dai impresia de stabilitate a unui job care implica suplimentarea veniturilor , si nu asigurarea traiului? Cred ca cea mai buna solutie este adevarul prezentat in anuntul de recrutare: de ce sa minti poporul ca la televizor, cand poti pune cartile pe masa?!...la o adica, exista viata dincolo de asigurari, si inca una pe picior marimea 40(la femei) , daca judecam dupa castigurile celor care s-au implicat cu adevarat.
Cu alte cuvinte, consultantul de asigurari trebuie SA VREA mai mult si sa aiba simtul afacerii. E important sa stie sa profite de momentele favorabile, poate mai mult decat sa stie sa vanda.
" Vanzatori de aparente" sau "golanii" din vanzari( m-ai pus pe ganduri, Catalin)? Care sunt adevaratii consultanti de asigurari?
Da, trebuie sa ai tinuta...pentru ca oamenii normali sunt atrasi de imaginea care inspira cea mai mare incredere...da, trebuie sa stii cum si ce sa vorbesti, pentru ca dai impresia de stapan pe situatie...da, trebuie sa ai sarm, pentru ca asta lipseste majoritatii, dar este oare suficient sa aduci profit companiei cu care colaborezi? Ce faci cu "golanii" care nu zambesc atat de profesional, nu poarta costum, ci geaca din piele si mai ca i-ar zice clientei blonde: " pisi, te scot la o conserva? ", dar care sunt suficient de agresivi incat sa devina profitabili?...ce sa faci, te rogi sa se dea de trei ori peste cap si sa se imbrace la costum:).
Tupeu "prezentabil", agresivitate "pasiva", golaneala eleganta, cunostinte si vrere de bani: asa s-ar creiona portretul consultantului in asigurari. Pentru sugestii si reclamatii, nu ezitati sa comentati!
Cam atat in aceasta seara...Vorba lui Moisescu: ma inclin!
Amelia

duminică, 15 noiembrie 2009

Oamenii de tinichea

Salutare, electronicilor vizitatori si oamenilor vii!Adica va salut de doua ori!
Pentru ca mereu as avea ceva de spus, dar mai intotdeauna gasesc minti luminate care au si facut mai multe decat mine si decat tine, propun ca eu sa fiu secretarul si elevul nesilitor, dar care macar copiaza, pentru tine inclusiv, fraze istete. Profita, ti-am facut cadou mai multe secunde, traieste-le!
Unii spun ca ei le stiu si le folosesc de cand lumea, altii spun ca eu le-as folosi(acum sa nu va ganditi ca asta nu ma flateaza, chiar nu putin...)!Esential, draga alergatorule(neutru, daca exista asa ceva), e sa le gustam si sa le aplicam, gandindu-ne, ca si tu si eu, suntem cei mai usor de impacat cu noi insine, cei mai mari suporteri ai propriului nostru mod de a fi; mai departe as merge chiar, gandindu-ma, intrebandu-te si rugandu-te sa te gandesti ca atunci cand multi spun ca fac si ca stiu si ca pot, sa privesti modele prin care ai trecut deja si in care performanta era doar o chestiune pentru un manunchi de suflete - chiar scoala, facultate, un departament de vanzari..., companii care efectueaza consultanta "pe bune"!
Cu alte cuvinte, pune osul la munca si lasa amagirile pentru copii si batranei! Copil nu mai poti fi, iar batranel e ceva ce vei gusta tarziu! Viata ta are gust de astazi, iar maine va fi tot cu gust de prezent!
Stii ca spuneam candva, ca a doua tagma profesionala "iubita" este constiutuita de agentii de vanzari.
De ce? Printre altele, pentru ca se crede/stie ca ei mint ca sa faca bani! Vor comisoane cat mai mari si gata! Alerg si eu printre cuvinte, sa nu te retin prea mult aici! Un lucru este cert, ca avem nevoie de bani pentru a face/atinge alte scopuri, insa finalitatea unui program de instruire real in vanzari este sa poti vedea dincolo de bancnote, conturi..., propun sa va spun asta si peste 30 de ani!
Mi-am permis sa pastrez metafora de "oameni de tinchea" preluata de la Robert T. Kiyosaki..., intelegem prin ea, exact omul de vanzari pe care il intereseaza doar banii pe care ii poate obtine de la tine. Atat! Face orice si oricand pentru asta! Teme-te de el!
"Lumea e plina de oameni de tinichea. Ei pot fi intalniti in orice profesie, nu numai in vanzari. Exista oameni de tinichea in educatie, medicina, justitie, politica si religie, asa ca nu judeca profesia vanzarilor dupa experienta pe care ai avut-o cu cei doi oameni de tinichea(nn. se face referire la un episod din copilaria lui RT Kiyosaki, in care parintii sai au fost trasi pe sfoara de doi agenti de vanzari ai unei companii distribuitoare de tabla..., de unde si "oameni de tinichea"). Oamenii de tinchea sunt oameni de tinichea pentru ca nu sunt agenti buni de vanzari. Manipularea, inselaciunea, zambetele ipocrite nu inseamna vanzari. Vanzarile inseamna comunicare. A vinde cu adevarat inseamna sa-ti pese, sa asculti, sa rezolvi problemele semenilor tai".
A vinde insemana sa stii ca serviabilitatea te defineste! Ei, da! Orgoliul nostru atat de bine periat este un covor pufos si placut pasilor clientilor.
"A vinde cu adevarat sau a comunica nu are nici o legatura cu cat de mult ai vandut sau cat de mare ti-e comisionul. A vinde cu adevarat inseamna sa dai dovada de pasiune pentru produsele sau serviciile companiei tale si de compasiune pentru dorintele, visurile, si nevoile semenilor tai".
"Bunastarea, puterea si fericirea ta se dezvolta folosindu-ti abilitatea de a comunica. Este cea mai importanta abilitate in lumea afacerilor si in viata. Comunica din ce in ce mai bine, foloseste-te de abilitatile tale ca sa faci viata altora mai buna si insasi viata ta va deveni mai buna."
"Daca visezi ca intr-o zi sa devii un mare conducator in indiferent ce domeniu ti-ai alege, lucreaza continuu la ameliorarea maiestriei tale de a vinde, pentru ca asta da forta unui lider. Abilitatea de a vinde va schimba intotdeauna vieti si destine."

Cam atat pentru astazi! Daca este ceva neclar, putin limpede, va propun sa ne intalnim si sa le asezam cat se poate de coerent in rafturile goale ale vietii voastre, care incepe de aici inainte!
Pentru cei curiosi, va rog sa luati legatura cu Gabriela si cu Amelia, iar ele va vor oferi prima informatie pentru a fi protagonisti ai propriului vostru destin.
"Si daca crezi ca poti si daca crezi ca nu poti, ai dreptate in ambele cazuri". (Henry Ford)
Cu respect,
Marian

duminică, 8 noiembrie 2009

Ceva pentru fiecare OM!

Salutare!
Pentru cei ajung aici, fie si din intamplare (stiti ca asa ceva este doar o parere, mai devreme sau mai tarziu intelegem principiul acesta universal valabil al hazardului ca si al unui print al desertaciunii), cat si pentru cei care stiu ca au ajuns pentru ca drumul ducea aici sau trece pe aici, am gasit ceva interesant printre "legile universale ale succesului" asa-denumite de senor Brian Tracy. Pentru azi va propun coperta ultima a cartuliei cu gust de viata "Legea stimularii eficientei" - "Niciodata nu exista suficient timp pentru a face totul, dar intotdeauna exista destul timp pentru a face lucrurile cele mai importante. Cu cat va asumati sarcini mai numeroase, cu atat deveniti mai eficiennt. Veti afla cat de multe puteti face, de fapt, doar atunci cand veti incerca sa faceti prea mult"
Cam asta a fost pentru azi dimneata! Rumegati bine vorbele acestea si haideti sa traim coerent fiecare zi, incoerent daca va simtiti mai bine, insa zambiti, Oameni buni!
Aud de ceva timp, glume de inima galbena, cum ar spune francezii, de tipul "munca il innobileaza pe om, dar tara aceasta nu are nevoie de nobili!" Si de oameni acri avem nevoie? Gustati ce vreti si cred ca e corect asa, plus ca avem nevoie sa invatam de unii singuri sau sa fim invatati ca gusturile sunt educabile!
PS. Un ceai amar de anghinare poate fi placut?!
O zi calda, rece, dule sau sarata, acra sau amara, cu soare sau innorata si mai ales cu Omenie!
Marian Bejinariu va saluta!

vineri, 6 noiembrie 2009

Fericire si psihologie

Am descoperit acest clip la o buna prietena si imi pare ca trateaza un aspect extrem de interesant din viata noastra si anume FERICIREA. Este vorba despre o prezentare a domnului Martin Seligman fondator al PSIHOLOGIEI POZITIVE. E prima data cand dau peste acest curent si il gasesc extrem de pertinent.

Enjoy:

duminică, 1 noiembrie 2009

E greu sa fii client

In ultimele 2 saptamani m-am ocupat mai mult decat de obicei de clienti si cred ca am invatat ceva. Analizam cu mare atentie fiecare client cu care m-am intalnit si persoanele care acopera functiile de RU in cadrul companiilor, cu majoritatea fiind la mai mult de a doua incercare de colaborare, am fost pus intr-o situatie similare, eu fiind clientul care alege. Pentru ca nici pana acum nu am luat carnetul de conducere ma plimb cu taxiurile dintr-o zona in alta a orasului si in principiu sunt fidel unui operator din gramada orasului.

Circuland pe acelasi traseu cu masinile aceluiasi perator de taxi, am fost socat sa platesc cu o diferenta de 1-2 lei pe acelasi traseu, asa ca m-am suparat si am zis sa-i incerc si pe ceilalti si asa am facut.

Varianta 2 de furnizor:
Cu varianta 2, am dat peste un sofer care conducea extrem de agresiv (om sictirit ce transmitea starea mai departe), injura si claxona excesiv. La sfaristul cursei il intreb daca are schimbat la 50 de lei si imi spune NU ... de frica sa nu-mi iau cateva injuraturi m-am oferit eu sa schimb banii pentru a-l putea plati. Aceasta varianta nu l-a deranjat deloc si nu s-a oferit sa faca el asta in locul meu.


Varianta 3 de furnizor:
Un sofer mult mai agresiv: nu dadea prioritate pietonilor, claxona scolaritele de care era plin orasul la ora respectiva, din cand in cand mai facea si cate un comentariu extrem de neplacut si injositor la unele femei pe langa care treceam. Ar mai fi de adaugat ca masina lui mirosea INGROZITOR.

Comparativ cu primul furnizor cel despre care v-am povestit la inceput imi dau seama ca sunt diferente mari de atitudine si respect fata de client. Niciunul dintre aspectele negative cu furnizorul 2 sau 3 nu mi s-au intamplat cu varianta numarul 1. Cursa mi s-a parut a fi mai ieftina (cu mentiunea ca tariful e acelasi).

CONCLUZIA!
Prefer sa dau cu 1-2 lei in plus la fiecare cursa decat sa am un furnizor cu care nu pot sa am relatie buna. E destul de dubios ca spun asta in contextul actual de piata, cand te uiti mai mult la bani decat altadata, insa extrag de aici concluzia ca in acelasi timp ne uitam la ceea ce ne poate oferi un serviciu sau produs de banii pe care trebuie sa ii cheltuim pentru a achizitiona acel serviciu / produs.