ESTE CREIERUL O ENIGMA NEDESCIFRATA?

„Creierul este o lume care constă dintr-un număr de continente neexplorate şi mari întinderi de teritorii necunoscute.” (Santiago Ramon y Cajal)

“Conţinând aproximativ 100 de miliarde de neuroni, creierul este cea mai complexă structură a corpului uman. Fiecare neuron poate crea minim 1.000 de legături, astfel că într-un creier pot exista 100.000.000.000.000 de conexiuni neuronale. De asemenea, neuronii din creier pot transmite în fiecare secundă până la 1.000 de semnale electrice, viteza cu care aceste impulsuri se deplasează fiind uneori de 400 de kilometri pe oră.” (Revista <<Descopera>>)

Este universal valabil si acceptat faptul ca creierul nostru este ceea ce sta la baza functionarii noastre ca si oameni. Este ceea ce ne diferentiaza de alte forme de viata, iar activitatea sa ne diferentiaza unii de ceilalti.

Creierul este obiectul de studiu al oamenilor de stiinta de sute de ani, iar cercetarile inca nu au luat sfarsit. Creierul este si va ramane, (pentru mult timp de acum inainte, spun eu), o “enigma nedescifrata”.

Din ceea ce s-a descoperit insa pana in momentul prezent, avem multe de invatat despre creierul nostru. Stim ca deciziile se nasc la nivelul creierului, centrii motori, ai vorbirii, gandirea, se afla tot la nivelul creierului. Prin urmare, de aceasta parte a corpului ar trebui in mod normal sa ne ingrijim mai mult. Stimularea creierului si a gandirii trebuie sa fie o activitate care face parte din rutina noastra zilnica.

Psihologul Daniel Kahneman, unul dintre cei mai cunoscuti specialisti in cognitie si pionier al economiei comportamentale, a studiat timp de peste patru decenii mecanismele decizionale ale creierului uman si a identificat numeroase erori cognitive ce ne influenteaza deciziile fara sa ne dam seama. In 2002, Kahneman a fost rasplatit cu Premiul Nobel pentru Economie pentru lucrarile sale ce au demonstrat ca omul nu este un „actor rational”, asa cum sustineau multi specialisti in economie, ci unul supus numeroaselor capcane ale intuitiei. Creierul pe care incetam sa il stimulam, sa il “hranim” va deveni ca o gradina lasata in paragina – in care cresc buruieni daunatoare, care le vor inausi florile frumoase, plantele benefice.

Una din activitatile zilnice prin care ne putem stimula creierul este imaginatia – pe langa faptul ca nu este consumatoare de timp, este si o activitate placuta. Cati dintre dumneavoastra ati incetat sa mai visati cu ochii deschisi odata ce ati trecut de varsta adolescentei? Cati dintre dumneavoastra ati incetat sa mai visati la o viata care sa va multumeasca? La o familie armonioasa si implinita? La jobul potrivit care sa va satisfaca din toate punctele de vedere? Albert Einstein a afirmat chiar ca “Imaginatia este mai importanta decat cunoasterea!” (Albert Einstein)

Noi suntem cei care decidem ce fel de imagini ne ocupa mintea, si in acelasi timp care sunt evenimentele carora le permitem sa ne afecteze viata.

Desi, in mod inconstient, cred ca stiam acest lucru, am fost surprinsa sa aud tot mai multe persoane care, desi au invatat o limba straina mai bine de 10 ani, afirmau cu tristete ca neutilizarea acesteia a dus la uitarea ei, nefiind capabile acum sa scoata mai mult de 4 – 5 cuvinte in limba respectiva.

Acest lucru m-a facut sa cad pe ganduri...oare daca, chiar si la operatii simple de matematica voi utiliza calculatorul, voi avea probleme in calculele manuale? Raspunsul este DA!

Asadar, dragii mei, va invit cu mare caldura si cu toata dragostea sa nu va lasati creierul in paragina! Asa cum nici lucrurile vechi dar care inca mai functioneaza, nu le aruncam la gunoi, ci le depozitam intr-un garaj, tot la fel trebuie sa ne ingrijim de functiile creierului nostru, pe care, desi nu avem ACUM nevoie sa le folosim (fiindca putem foarte simplu sa calculam cu un calculator), nu stim ce ne poate rezerva viitorul si e bine sa “avem pe ce pune mana la nevoie”.

Sa auzim de bine!