Cel de-al doilea capitol din
cartea lui John Maxwell incepe si se centreaza in jurul pildei
biblice din Evanghelia dupa Marcu, cea in care Iisus, proaspat
reintors la Capernaum, a fost inconjurat de oameni dornici sa il
intalneasca. Patru barbati, care transportau pe o targa un prieten
care avea un handicap fizic, vazand cata lume se adunase acolo, au
urcat pe acoperis si au facut o gaura in el, pentru a-l cobori in
camera pe prietenul lor, sa-l vada pe Iisus.
E un lucru extraordinar ceea ce
au facut cei patru barbati pentru prietenul lor. “Ce fel de oameni
ar face o gaura in acoperis?” e o intrebare pe care si-o adreseaza
Maxwell si la care te invit, in sectiunea de comentarii, sa oferi
exemple personale.
John Maxwell, analizand
comportamentul celor patru barbati, a ajuns la concluzia ca acestia
au fost manati de cateva caracteristici, precum:
- Grija pentru ceilalti oameni
Cei patru barbati au fost
altruisti. Ei s-au gandit la o modalitate prin care sa il ajute pe
prietenul lor, fara a se ingrijora de modul in care vor fi perceputi
sau de nevoia lor de a se infatisa in fata lui Iisus. Preocuparea
sincera pentru o alta persoana, fara a cere ceva in schimb reprezinta
cea mai inalta treapta a altruismului.
- Spiritul de cooperare
Cooperarea dintre cei patru
barbati este de-a dreptul uimitoare. Unul singur daca renunta, un
capat al targii ramanea nesprijinit. Fiecare dintre ei a fost
constient de importanta contributiei celuilalt. “Prima data,
trebuie sa ne unim fortele, caci cooperarea ne va duce, in timp, la
victorie.” Cu siguranta am avea foarte multe de castigat daca am
constientiza cu totii ca avem nevoie unii de ceilalti pentru a reusi
in ceea ce ne propunem, pentru a duce la indeplinire planurile
stabilite cu minutiozitate.
- Convingerea nestramutata ca Iisus detine toate raspunsurile
Convinsi ca Iisus si doar El il
poate ajuta pe prietenul lor, cei patru prieteni au facut tot ce au
putut, au dat dovada de hotarare si indrazneala pentru a face aceasta
intalnire posibila. Ar fi putut la fel de usor sa renunte. Sa spuna
ca este greu, imposibil sau sa fie descurajati de multimea care era
adunata acolo. Dar nu! Ei NU S-AU DAT BATUTI!
- Lamurirea prioritatilor
Ei aveau clar in minte stabilit
scopul final: intalnirea prietenului lor cu Iisus. Astfel, neclintiti
de la obiectivul lor, cei patru au gasit modalitatea de a face acest
lucru posibil.
Trebuie sa marturisesc faptul
ca, de multe ori, un scop neclar sau neincrederea in forta
obiectivului pe care vreau sa il duc la indeplinire ma impiedica sa
obtin lucrurile pe care mi le doresc. In momentul in care imi
stabilesc un scop si realizez ca este...”destul de maret”, in
mintea mea incep sa apara ganduri de genul...”oare sunt capabila EU
sa fac asta?” … ”poate totusi ar trebui sa ma mai gandesc” …
“poate ca...”. De asemenea, apar concomitent si tot felul de
scuze si piedici inchipuite care efectiv nu ma lasa sa vad calea care
ma poate duce catre indeplinirea scopului meu, solutia sau, cum imi
place mie sa ii spun, “Efectul <<Trink>>!”
Dragii mei, ma simt deja foarte
apropiata de voi, cei care cititi acest blog si cu care imi dau
intalnire in fiecare zi de marti. Va invit cu caldura sa va analizati
pe voi insiva. Nu fiti exagerat de aspri, dar nici incredibil de
bland cu voi. Priviti-va din afara. Primul pas pentru rezolvarea unei
probleme este constientizarea ei. Da, apoi urmeaza “the hard work”
insa rezultatul MERITA acest efort!
Imbratisari si mult succes!
Pe curand!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu