S.R. Covey
a dat numele cartii sale gandindu-se la niste principii fundamentale
care reprezinta baza succesului si a satisfactiilor de durata.
Pentru
intelegerea acestor principii este necesar sa intelegem conceptul de
paradigma si legatura pe care o are aceasta cu felul nostru de a
gandi.
Paradigma:
termenul provine din greaca, care la origini desemna un termen
stiintific, dar astazi denota un model, o teorie, o modalitate de
percepere; o supozitie sau un cadru de referinta.
Covey
aseamana aceasta paradigma a gandirii fiecarui individ cu o harta.
Harta este modul nostru de gandire si realitatea este reprezentata de
teritoriu.
Ofera
un exemplu, al unui turist care are o harta a unui oras pe care il
viziteaza, insa, din pacate, harta are o eroare. Una singura, dar de
ajuns. Eroarea sta chiar in titlul ei, care este gresit: Titlul
hartii pretinde ca este harta orasului Sibiu, dar, de fapt, este
reprezentarea orasului Brasov.
Imaginati-va
un turist care ajunge la intrarea in Sibiu si cauta pe harta drumul
corect catre destinatia sa. Nimic din ce scrie pe harta nu se
potriveste cu ce are el in fata.
Folosind
tehnicile si metodele "la moda", printre cautatorii de
succes, poate recurge la cateva dintre ele, pentru a-si imbunatati
experienta:
- Schimbarea comportamentului: sta in picioare cand se uita pe harta, se gandeste sa inainteze mai incet, ca sa observe mai atent teritoriul, cauta puncte de orientare etc. Il ajuta la ceva?
- Schimbarea atitudinii mentale: se calmeaza, respira adanc si adopta o atitudine pozitiva. Schimba aceasta cu ceva teritoriul sau? Nu.
- Isi modeleaza discursul astfel incat sa obtina raspunsuri amabile de la trecatorii chestionati. Il ajuta sa ajunga mai aproape de obiectivul sau? Doar daca este cineva care il constientizeaza ca harta lui este total gresita.
Aceasta
este, de fapt, problema care il impiedica sa isi atinga obiectivul,
sa aiba succes in cautarea sa: Harta este gresita. Orice alte
incercari de a schimba ceva sau de a avansa sunt inutile.
Toate
acestea ar capata sens in momentul in care cineva i-ar da o harta
potrivita cu orasul in care se afla – acesta este fundamentul,
punctul de pornire pentru reusita.
Covey
recomanda, asadar, asigurarea ca paradigma din
care privim lucrurile este corecta, iar mai apoi, schimbarea ei, daca este necesar.
Un
minus pe care il avem si care de multe ori poate fi piedica pentru o
gandire buna este ca nici nu ne punem intrebarea: Gandesc corect?
Privesc lucrurile din coltul potrivit al camerei?
Probabil
ca nu exista o educatie trainica in acest sens si sunt necesare multe
teste in "Scoala Vietii" pentru a invata si a practica
aceste lucruri.
Paradigmele
pe care le dezvoltam si le folosim pentru a privi viata si
evenimentele sunt formate de-a lungul vietii, sub influenta
factorilor si mediului, dar mai ales, a "autoritatilor" din
viata noastra: familie, scoala, biserica, societate etc.
Covey
afirma:
Cu
totii, fiecare in parte, credem ca vedem lucrurile asa cum sunt, ca
suntem obiectivi. Dar nu e cazul. Chiar deloc. Vedem lumea nu
asa cum este, ci asa cum suntem noi – sau am fost
conditionati sa o vedem. Cand deschidem gura sa descriem ce vedem, in
realitate ne descriem pe noi insine, felul nostru de a percepe,
paradigmele noastre." (Covey, 2011, p.17)
Acum,
ca am auzit despre existenta unor paradigme in mintea fiecaruia
dintre noi, cred ca putem incepe sa ne punem intrebari cu privire la
ele. Sau, cel putin, atunci cand suntem in anumite situatii in care
nu inaintam deloc, ci stam pe loc, ca si lipiti cu picioarele de
pamant si cu fiecare timp ce trece, suntem tot mai lipiti.
Sa
ne gandim daca nu cumva punctul de vedere este cel care ne face sa
ramanem acolo: nu atitudinea, nu agerimea, nu personalitatea noastra
esuata, ci harta pe care o folosim pentru acel drum.
In
articolele viitoare vom afla si ce putem face atunci cand semnalam o
harta gresita/ nepotrivita cu situatia respectiva.
Pana
atunci, va doresc o balanta echilibrata intre flexiblitate si
rigiditate si multa, multa intelepciune!
Sa
ne recitim bucurosi!
