Tu fa ce poti mai bine si lasa-L pe Dumnezeu sa faca restul!

Ma bucur de reintalnire, dragi prieteni!

Astazi vorbim despre ultima litera din acrostihul creat de Ben Carson - “Think Big”, litera G, pe care neurochirurgul a atribuit-o cuvantului God (Dumnezeu).

Motivul pentru care a facut asta este unul simplu: avem nevoie de Dumnezeu in fiecare secunda a vietii noastre, avem nevoie sa constientizam ca doar cu ajutorul Sau putem trece pentru clipele grele si peste incercari, iar El cu siguranta ne vine in ajutor si este alaturi de noi atunci cand avem nevoie.

Recunosc rusinata ca nu aloc timpul si atentia cuvenite rugaciunii in viata mea si imi doresc cu tarie sa schimb acest aspect. Constientizand ca Dumnezeu ne da fiecaruia dintre noi posibilitati pe care nu ni le putem crea noi insine si prin care nici nu ne putem explica valoarea pe care o avem, “atunci ajungem sa fim umili”!

Tennyson, un important scriitor din literatura britanica afirma: “Prin rugaciune sunt indeplinite mai multe lucruri decat cele la care viseaza aceasta lume” iar Dumnezeu este prezent alaturi de noi in fiecare moment al vietii noastre, El doar asteapta ca noi sa ii cerem ajutorul, pentru ca sa intervina.

Experientele traite de Ben Carson si povestite apoi in cartea pe care o citesc si din care impartasesc cu voi din informatii, m-au facut sa ma gandesc la cateva experiente pe care le-am trait eu insumi si pentru care nu am o explicatie logica.

Una dintre cele mai recente experiente de acest tip mi-a confirmat, inca o data, credinta ca Dumnezeu ma iubeste, este alaturi de mine si are un plan bun pentru mine. Iar acum, mi-am dat seama ca de fapt ceea ce in clipele de tristete eu numeam “esec”, nu era decat planul lui Dumnezeu de a-mi pregati ceva mai bun. Sau, cum se spune mai nou (sau mai vechi), fiecare esec reprezinta inca o treapta catre succes!

Dragii mei prieteni (imi place sa va numesc prieteni pentru ca, de aproape doi ani, ne intalnim saptamana de saptamana si, chiar daca nu primesc de fiecare data un feedback de la voi, stiu ca imi cititi gandurile si va formati propria opinie in urma celor citite), va incurajez cu caldura sa fiti umili, sa il tineti aproape pe Dumnezeu, sa Ii cereti ajutorul si sa Il lasati sa va ajute! Este cel mai de nadejde prieten, sprijin, mangaiere. Iar cand simtiti ca ati facut tot ce v-a stat in putinta pentru a rezolva o anumita problema, incredintati-I Lui, cu toata siguranta, rezolvarea acesteia.

Sigur, vom fi mai stangaci la inceput, insa cu timpul, vom deveni experti in asta! Este ca si cu mersul: la inceput mergem in patru labe, ne ridicam nesiguri, avem nevoie de sprijin, facem doi pasi, cadem, ne lovim, ne ridicam si pasim din nou, iar cand deja am invatat, nimic nu ne mai poate opri! Devine parte integrata a vietii noatre de zi cu zi, iar fara aceasta abilitate nu putem trai si ne este greu sa supravietuim!

La cat mai multe realizari sun calauzirea lui Dumnezeu!

Va imbratisez cu drag!

Ioana

Honesty – Cinste

“Daca traim dupa regula cinstei si acceptam problemele care ne-ar putea confrunta, putem ajunge departe pe drumul realizarilor” (Ben Carson)

Bun gasit, prieteni, la cel de-al doilea cuvant derivat din acrostihul creat de Ben Carson pentru a ne indemna sa nu uitam sa gandim cutezator.

Astazi discutam despre cinste si importanta acestei calitati. Citind acest capitol scris de Dr. Carson, mi-am amintit, din nou, de vorbele mamei mele, care imi spunea mereu ca daca esti cinstit, nu trebuie sa ai o memorie foarte buna, fiindca nu trebuie sa tii minte minciunile pe care le spui, ci adevarul este unul singur.

Cred ca este penibil, pentru ambele (sau pentru toate) persoane  implicate in actul comunicarii, sa descopere ca exista, undeva la mijloc, o minciuna. Atat pentru cel care este descoperit ca a mintit, cat si pentru cel care descopera mincinosul.

Si de aici, putem cladi o intreaga dezbatere cu privire la relatiile, de orice natura, care se cladesc pe minciuni. O “fundatie” stabila si rezistenta nu contine nici urma de minciuna, iar aici ma refer la relatiile de orice natura: relatiile de cuplu, cele de prietenie sau relatiile de afaceri. Umbrele trecutului te urmaresc si cand se intampla sa iti fie “lumea mai draga”, ele apar pentru a te face sa constientizezi ca nu ai fost in totalitate sincer cu oamenii din jurul tau.

Este ciudat si cred ca merita studiata aceasta problema(!) si modul in care se intampla sa iasa la suprafata, de fiecare data, minciuna care sta in spatele unui lucru, al unei relatii, al unei reusite.

Cred ca exemplul cu care Ben Carson isi incepe capitolul este foarte sugestiv pentru aceasta tema. Colegul sau, de la Universitatea Yale, care a absolvit magna cum laudae, a fost singurul care nu a fost acceptat la nicio scoala medicala si asta pentru ca isi cladise intreaga activitate pe inselaciune, copiere la examene si incalcarea regulamentului.

Ben Carson ne indeamna sa avem in vedere patru aspecte principale care au legatura cu cinstea, pentru a ne ajuta sa mai facem un pas catre gandirea cutezatoare. Acestea sunt:

1.    “Cand actionam necinstit, ne inselam pe noi insine”

2.    “Daca noi suntem necinstiti, nu putem ascunde asta prea mult timp”

3.    “Oamenii necinstiti sunt tratati in mod necinstit”

4.    “Cei care gandesc cinstit, pot gandi cutezator; cei care gandesc necinstit, au minti pipernicite”

Ben Carson

Asadar, dragii mei, va doresc fiecaruia sa va fie viata incununata si traita in cinste!

Pe curand!

Invatand de la un neurochirurg genial sa gandesc cutezator

Lectia nr. 1: Care este talentul meu?

Ti-ai pus vreodata aceasta intrebare? Eu cred ca niciodata nu am stat sa ma gandesc foarte serios la aceasta intrebare - “Care este talentul meu si cum pot sa fiu cel mai bun in ceea ce fac?” . Da, mereu in timpul scolii, fiecare elev (sau majoritatea) erau apreciati de catre profesori pentru un anumit lucru la care se pricepea foarte bine. Eu, de exemplu, eram mereu responsabila de partea de comunicare, tocmai pentru ca faceam (si inca fac) acest lucru bine si cu placere, insa cred ca niciodata nu am fost constienta de faptul ca acesta ar putea fi un talent al meu pe care sa incep sa il cultiv si sa il imbunatatesc, pentru a fi foarte buna in materie de comuncare. Cred ca m-am multumit doar cu exersarea acestei abilitati in diverse activitati in care eram angrenata.

Ben carson, renumitul neurochirurg, care pana in clasa a V-a era codasul clasei, ne indeamna sa facem o analiza atenta a ccea ce suntem noi: “Daca-ti recunosti talentele, le folosesti in mod corespunzator si alegi un domeniu care foloseste aceste talente, vei ajunge cel mai bun in domeniul tau”. Aceste talente fac din fiecare dintre noi o fiinta unica, sunt daruri primite de la Dumnezeu pe care nimeni altcineva nu le are. Din start plecam cu un avantaj in acest domeniu, iar prin cultivarea, imbunatatirea si exersarea acestui talent zi de zi, putem intr-adevar sa devenim cei mai buni in ceea ce facem.

Ceea ce de asemenea Ben Carson ne indeamna sa ne cultivam este functia intelectuala. Fiecare dintre noi am primit mai mult de paisprezece miliarde de celule si legaturi nervoase pe care sa le utilizam cum stim mai bine. Credeti ca Dumnezeu ne-ar fi dat acest sistem organic atat de complex daca nu s-ar fi asteptat sa il folosim?

Talentul, dragi prieteni, se refera la inclinatia pe care fiecare dintre noi o avem spre un anumit domeniu: unii canta foarte frumos, altii picteaza sau deseneaza, altora le place matematica si obtin performante foarte bune in acest domeniu, iar altii au o coordonare foarte buna mana-ochi si pot deveni neurochirurgi de exceptie, asa cum este Ben Carson!

Ca si concluzie, ma voi folosi de cuvintele lui Ben Carson:

“Daca va recunoasteti talentele, folositi-le corespunzator, alegeti-va domeniul in care aceste talente pot fi folositoare si veti ajunge in top in domeniul vostru.”

Pe curand!

Nu va pierdeti speranta, rugati-va!

Iata-ne ajunsi, dragii mei, si la finalul acestei carti! M-am simtit foarte bine citind si scriind din aceasta carte! Imi place Maxwell. Imi place cum scrie, ce scrie si despre ce scrie. Ma bucur ca am impartasit cu voi experienta acestei lecturi si abia astept sa ne intalnim saptamana viitoare cu un nou autor, o noua carte, o noua abordare,  o noua tema!

Maxwell, dupa cum ne-a obisnuit, a ales foarte sugestiv sa incheie aceasta carte, intr-un mod pozitiv, incurajator, menit sa...ne determine sa nu ne pierdem niciodata speranta!

Absolut nimic nu ne poate face sa ramanem fara speranta: nici pierderea banilor, a afacerii, a prietenilor sau chiar a familiei. Toate se pot reconstrui, cu rabdare si pace. Insa speranta odata pierduta ne duce catre pieire!

Tertullian a definit speranta astfel: “Sa speri inseamna sa ai rabdare, cu lampa aprinsa.” Iar Maxwell a completat “Sa speri inseamna sa te rogi chiar daca ai impresia ca nu-ti raspunde nimeni”.

Mi-a placut foarte mult un exemplu oferit de Maxwell in acest capitol si tin neaparat sa il impartasesc cu voi.

Un barbat, caruia i-a ars magazinul in timpul unui dezastruos incendiu din Chicago, a luat in dimineata urmatoare o masa, s-a dus la fata locului, a asezat-o in mijlocul daramaturilor si a pus pe masa urmatorul anunt: <<Am pierdut totul, cu exceptia sotiei, a copiilor si a sperantei. Magazinul va functiona din nou incepand cu maine dimineata, dupa programul obisnuit>>”

Asadar, dragii mei prieteni, nu va dati niciodata batuti! Speranta exista mereu, asa cum soarele rasare in fiecare dimineata.

Va invit cu drag sa cititi Meditati!  de John Maxwell. Este o carte interesanta, care va da de gandit, va pune mintea la lucru, va determina sa meditati si trezeste in voi dorinta de a fi mai optimisti, mai darnici, mai buni.

“ Speranta ne lumineaza ceasurile cele mai intunecate.

Speranta ne indulceste in clipele de amaraciune.

Speranta ne face sa intrevedem raspunsuri atunci cand nu vorbeste nimeni.

Speranta ne face sa trecem peste obstacole atunci cand nu ne ajuta nimeni.

Speranta ne face sa izbutim atunci cand nu ne mai incurajeaza nimeni.”

Speranta este singurul lucru pe care nu ne putem permite sa il pierdem!

Pe curand!

Daruiti cu sufletul impacat!

 „Meditati!” se numeste cartea lui John Maxwell, care, de mai bine de 7 luni, reprezinta sursa mea saptamanala de inspiratie. In urma cu cateva saptamani, am inceput cea de-a patra parte, - “Atentie la perspective!”.

In fiecare capitol din cea de-a patra parte se face referire la ceea ce suntem si ceea ce putem deveni, daca, odata cu fiecare decizie luata, suntem cu un pas inainte, vedem putin mai departe decat ni se arata si ne ingrijim de potentialul nostru.

In capitolul de astazi se dezbat doua perspective ale gestului de “a darui”. Se pare ca exista doua tipuri de oameni: oameni care daruiesc pentru a trai si cei care traiesc pentru a darui.

Sesizati diferenta?

“Cele doua categorii de persoane nu doar ca daruiesc diferit, dar au si filozofii de viata diferite” actioneaza diferit, gandesc diferit, sunt mai sensibile la nevoile oamenilor si respecta oamenii din jurul lor mai mult decat o fac ceilalti.

“De exemplu, un om care daruieste pentru a trai nu va face niciodata un lucru pntru cineva fara sa nu astepte, in schimb, o recompensa”

Citind aceste randuri, imi amintesc de o discutie cu o prietena care primise, recent, in dar, un calendar cu maxime pentru fiecare zi a anului. Era foarte entuziasmata de cadoul pe care il primise si imi povestea ca isi dorea acest calendar de multa vreme si ca totusi, cand in sfarsit l-a cumparat, l-a facut cadou unei prietene bune. Si acum, gestul sau a fost inapoiat. Primise lucrul care il daruise din inima, fara a astepta altceva in schimb.

O persoana care traieste pentru a darui, se intreaba mereu: “A fost darul meu benefic pentru persoana sau cauza cu pricina?”

Apropos de titlul acestei parti din care face acest capitol parte – Atentie la perspective - , cred ca John Maxwell doreste sa ne face constienti de faptul ca persoanele care vor darui cu sufletul impacat, fara a astepta recompense sau aprecieri, vor fi mai fericiti, multumiti de ei insisi, iar darul lor se va intoarce inzecit la ei.

Asadar, dragii mei, haideti sa ne deschidem sufletul, sa daruim: un zambet, o strangere de mana, o vorba de incurajare, o imbratisare sau o vorba plina de speranta.

E gratuit pentru noi, iar celorlalti le poate schimba starea de spirit, dispozitia si le poate face ziua mai buna!

Dezamagirile nu sunt un capat de drum

Salutare, dragi prieteni!

Astazi s-au intamplat cateva lucruri minunate in viata mea, pe care le-am constientizat ca fiind benefice doar in momentul in care m-am asezat la birou sa scriu articolul pentru astazi. Iar lucrurile au fost aranjate in asa fel, incat sa pot impartasi si cu voi experientele si gandurile experimentate astazi.

Poate colegii mei vor spune ca acum „dau din casa”, insa trebuie sa va spun ca, de o bucata de vreme incoace, discutam zilnic cate un principiu din cartea „Secretele succesului” scrisa de Dale Carnegie. Este un exercitiu bun si benefic pentru mine, ca persoana si tind sa cred ca pentru intreaga echipa Job Connect. Reusim sa interactionam dincolo de viata de serviciu, ne cunoastem ganduri, stari, reactii, la care in alt mod nu cred ca am fi avut acces.

Din vorba in vorba, am ajuns si sa ne punem intrebarea „Care sunt beneficiile acestor carti motivationale?”. Adica...bine, bine discutam noi aici principiile astea, dar...practic, ele ne ajuta?!

Raspunsul este NU! Aceste principii NU te ajuta daca le discuti cu gandul fiind in alta parte, NU te ajuta daca atunci cand sunt discutate si oferite exemple iti spui in gand „ce prostie!” si NU te ajuta, daca le uiti de indata ce discutia s-a incheiat si revii la activitatile tale de zi cu zi.

Totusi, aceste principii sunt foarte utile in momentul in care, dupa incheierea discutiei reflectezi la modalitatea in care le poti integra si utiliza in viata ta de zi cu zi, le incorporezi si le adaptezi la personalitatea ta si incepi sa le utilizezi, cu stangacie la inceput si cu succes pe masura ce ele devin parte din tine.

Una peste alta, dupa incheierea discutiei despre care va vorbesc, am revenit in birou pentru a citi capitolul despre care urma sa scriu articolul de astazi. Dupa lecturarea lui, am simtit in mod real ca starea mea de spirit s-a imbunatatit.

Capitolul, dupa cum observati si in titlu, se numeste „Dezamagirile nu sunt un capat de drum”. Nu am fost dezamagita, insa, ultimele zile au adus cu ele cateva schimbari care mi-au zguduit putin rutina si m-au scos cu forta din zona mea de comfort, in care stateam eu bine merci.

Acest capitol contine cateva observatii pe care trebuie sa le avem in vedere in momentul in care suntem dezamagiti, iar lumea noastra isi schimba pozitia initiala.

John Maxwell ne spune ca trebuie sa avem in vedere faptul ca „dezamagirile sunt simple amanari”,...ca „ sunt instructive”,... „au un rol preventiv” ... sau ca „stabilesc un ritm”

In acest sens, am un citat care ilustreaza foarte bine beneficiul adus de situatia prin care trecem: „Clipa in care se produce o rasturnare de evenimente si va vedeti obligat sa iesiti din rutina vietii este cu adevarat mareata” (J. Maxwell)

O alta idee pe care trebuie sa o avem in minte in momentul in care experimentam o dezamagire, este aceea ca „Dezamagirile sunt necesare”. Da, aceasta a fost si reactia mea la citirea acestei idei. Insa Maxwell vine si cu o explicatie pentru a-si sustine afirmatia: „Unele dintre cele mai mari virtuti ale vietii, precum credinta, perseverenta si speranta, ni le cultivam in clipele de dezamagire”.

De asemenea, este important de avut in vedere faptul ca, de multe ori, dezamagirile au un rol supresiv. Adica, „Uneori ne atasam sufleteste de lucruri nepotrivite, iar ceea ce consideram a fi ghinioane se intampla sa fie chiar mijloacele prin care realizam ceva ce ar fi fost, altfel, de nerealizat”. Iar acest exemplu imi aminteste de o vorba a mamei mele, care vine sa ma mangaie atunci cand sunt dezamagita: „Tot raul e spre bine”.

Dragii mei, va invit sa lecturati in intregime acest capitol, din care am expus doar cateva principii, insa va asigur ca toate celelalte sunt la fel de importante si ofera un real sprijin moral in momentele de cumpana.

Maxwell spune: „Dezamagirile sunt trepte pe scara progresului” - nu lasati obstacolele sa stea in calea victoriei voastre! Victorios e cel care stie sa transforme aceste obstacole in trepte spre victorie. Urcati aceste trepte si apropiti-va de victorie!

Fiecare dintre noi o poate face, trebuie sa avem vointa!

Salutari!

Vorbiti despre lucruri ca si cum ar fi realizabile!

In general, in momentul in care dorim sa punem accentul pe sinceritate sau sa recunoastem ceva si sa avem parte de credibilitate in fata ascultatorilor nostri, utilizam sintagma „a spune lucrurilor pe nume”.

Dar ce inseamna, de fapt, sa spunem lucrurilor pe nume? Utilizam foarte des aceasta expresie. Spunem lucrurilor pe nume cand vrem sa accentuam ceva, spunem lucrurilor pe nume atunci cand vrem sa inspiram incredere; spunem lucrurilor pe nume atunci cand consideram ca realitatea cea...reala este cea pe care o vedem noi.

Totusi...ce s-ar intampla daca, in loc sa spunem lucrurilor pe nume, am incepe sa vorbim despre lucruri ca si cum ar fi realizabile?

In acest capitol 11, John Maxwell ne indeamna sa le intindem o mana de ajutor persoanelor care se afla in deznadejde sau coplesite de probleme si sa ii incurajam sa se ridice deasupra circumstantelor de moment.

De asemenea, este esential ca prin intrebarile noastre, sa ii ajutam pe oameni sa vada lucrurile mai clar. De multe ori, ne aflam in imposibilitatea de „a vedea padurea din cauza copacilor”. In aceste momente, noi devenim sclavii propriei situatii, nemaiputand sa vedem solutiile la care putem apela. Trebuie mereu sa avem in minte jumatatea plina a paharului, partea pozitiva a situatiei.

Oamenii trebuie sa creada in visul lor! Rebuie sa creada in fortele proprii! Trebuie sa creada ca POT! Fiecare dintre noi trebuie sa avem un vis, un scop, un obiectiv pentru care sa merite sa ne trezim dimineata, sa muncim pana cand obosim si apoi sa o luam de la capat. Fara un obiectiv suntem ca o frunza purtata de vant.

Multi dintre noi avem nevoie ca altcineva sa ne indrume, sa ne sprijine, pentru a ne valorifica propriul potential. Avem nevoie sa ni se arate, permanent, ca suntem de incredere, ca ceilalti au increere in noi, ca putem!

Noi si doar noi putem schimba ceva in societatea actuala. Noi, oamenii care traim in aceasta societate, prin interactiunea cu semenii nostri.

Va invit, dragii mei, sa reflectati la cele scrise mai sus, iar daca sunteti de acord cu mine, sa imi scrieti.

Bineinteles, in cazul in care aveti o alta opinie, va invit sa imi scrieti la rubrica de comentarii, pentru a le comenta impreuna!

Toate bune!

Va salut cu drag,

Ioana Hodos

PUTETI FI PESTE MEDIE

Dar ce este totusi „media”? Cineva a definit acest cuvant astfel: “ <<Mediu>> desemneaza nivelul maxim al calitatii inferioare si nivelul minim al calitatii superioare.”

Nu m-am gandit niciodata la o astfel de imagine. Este intr-adevar foarte sugestiva definitia de mai sus. Maxwell ne indeamna pe toti sa ne valorificam la maximum potentialul cu care ne-a inzestrat Creatorul nostru. In acest fel, il slavim pe Domnul si ne ridicam deasupra mediocritatii.

Tot Maxwell ne ofera si cateva principii, care ne vor ajuta sa depasim conditia omului obisnuit. Acestea sunt:

1. Avem nevoie de mai multa hotarare decat un om obisnuit

Ralph Waldo Emerson a spus :”Un erou nu este diferit fata de un om normal, numai ca este mai curajos cu 10 minute”. Probabil ne intrebam cu totii la un moment dat, de ce unii au succes si altii nu? Ei bine, in multe lucrari de referinta apare ideea conform careia oamenii de succes detin cateva atribute care ii conduc sigur catre succes. Unele dintre aceste atribute despre care vorbim sunt si hotararea si perseverenta. Incearca! Esueaza! Incearca din nou! Cel mai bine invatam din propriile greseli. Si o lectie buna este atunci cand incercam, esuam, incercam din nou printr-o alta metoda, esuam, etc. Da, de acord, este bine sa invatam si din greselile altora – cu siguranta nu vom avea noi timp sa le facem pe toate!

2. Avem nevoie de mai multa credinta decat un om oarecare

“Lumea noastra este dominata de tristete, confuzie si suferinta” (John Maxwell). Avem nevoie sa avem credinta in Dumnezeu putin mai mult decat media. In acest fel, cu ajutorul Sau, cu siguranta se va ridica deasupra multimii.

3. Trebuie sa dam dovada de mai multa dragoste decat un om oarecare

Exista foarte multi oameni singuri printre noi si chiar si noi ne simtim adesea singuri, desi suntem inconjurati de multi oameni. Avem nevoie sa iubim, sa fim iubiti si sa ne simtim iubiti. Cantam despre dragoste, auzim pretutindeni despre aceasta, o citim, o...iubim! Dar ce inseamna cu adevarat dragostea? “Dragostea are maini prin care sa ii ajute pe altii. Are picioare pentru a alerga catre cei saraci si nevoiasi. Are ochi pentru a vedea suferintele lumii. Are buze pentru a-i incuraja pe cei care dispera” (John Maxwell)

Putem spune ca mediocritatea apare in fiecare aspect al vietii. O persoana mediocra nu va incerca niciodata sa avanseze pe o pozitie superioara la locul de munca fiindca nu a luat hotararea sa isi doreasca o pozitie mai buna, nu are credinta in el insusi ca poate face fata unor noi sarcini si responsabilitati si nu are dragoste pentru ceea face astfel incat sa isi faca mai bine munca.

Va las pe voi sa scrieti, in sectiunea de comentarii, cum veteti mediocritatea manifestandu-se in viata personala?

P. S. Ii multumesc Elizei, colega mea de birou, care ma inspira si ma ajuta sa devansez mediocritatea de fiecare data cand ii cer un sfat, o parere, o vorba buna! Multumesc Eliza Paun!

Ce atata treaba? Mai si odihniti-va!

E o zi minunata astazi! “Ziua buna se cunoaste de dimineata” spune un proverb – si ii acord toate creditele!

Astazi, pe langa faptul ca este o zi insorita de primavara, calduroasa si plina de pomi infloriti, este sarbatoare! Pe aceasta cale, echipa Job Connect ureaza multa sanatate si zile pline de biruinta, asemeni Sfantului pe care il serbam astazi, Sfantul Gheorghe!

Tema pentru articolul de astazi este in ton cu atmosfera de sarbatoare. Fiecare dintre noi lucreaza zilnic, ca furnicutele, pentru a-si respecta datoriile, pentru a-si atinge scopurile, pentru a finaliza sarcinile, pentru a respecta termenele – limita. Desi, probabil multi dintre noi care au un astfel de program isi iubesc munca, iar ceea ce fac, fac cu drag, la sfarsitul zilei ne simtim precum povesteste Maxwell: “ma pomenesc ametit, de parc-atunci as fi coborat dintr-un carusel.” In astfel de momente, cu totii ar trebui sa ii urmam sfatul lui Don Seymour, prietenul misionar al lui Maxwell: “Ce atata treaba? Mai si odihneste-te!”. Intr-o astfel de zi, Maxwell s-a retras “la sute de kilometri de casa, intr-o camera de motel linistita, si am cu mine doar Biblia, inca doua carti, niste coli si un stilou. E o zi in care o sa diger calm Cuvantul lui Dumnezeu”

Avem nevoie de astfel de zile, in care sa nu avem nicio datorie pe cap, nicio problema de rezolvat, niciun telefon de primit, niciun sfat de dat, niciun termen-limita de respectat. O zi de reculegere.

Citind acest capitol din cartea lui Maxwell – Meditati! Teme de gandire pentru lideri, am fost in totalitate in consonanta cu ideile expuse. La scurt timp, am ascultat un filmulet, in care Norman Levine vorbea despre cat este de important sa iti traiesti fiecare zi de parca ar fi ultima. Astfel ca la sfarsitul zilei, cand te pui in pat, sa fii multumit de ceea ce ai realizat in ziua respectiva. Norman Levine declara, in acest filmulet, ca, timp de 50 de ani, a fost zi de zi la birou, in afara de zilele de concediu legal. Bineinteles, si dansul a avut zile mai neplacute, in care se trezea fara chef sau cu mici dureri, insa la scurt timp dupa ce se punea in picioare, ziua sa incepea la fel ca toate celelalte, ignorand lucrurile care produceau disconfort. Din nou de acord.

Eu personal, fiindca simt ca cele doua idei de mai sus cu care sunt de acord ca fiind usor contradictorii, cred ca imbinarea sfaturilor celor doi – Maxwell si Norman Levine - este cea mai buna cale de a rezolva acest “conflict de idei”. E important sa ne traim fiecare zi ca fiind ultima, sa ne respectam datoriile, termenele-limita si sa ne finalizam sarcinile, insa sa ne stabilim o zi in care sa fim noi cu noi insine, sa ne punem ordine in ganduri, sa ne reculegem si sa ne preocupam de reimprospatarea noastra spirituala.

Eu am de gand sa imi trec aceste lucruri pe un “to do list”!

Dar tu? Ce crezi despre aceste idei?

Invitatie la meditatie

Zilele trecute am decis sa accept invitatia venita din partea lui John Maxwell, care ne indeamna la meditatie. Asadar, am luat in mana editia aniversara – 30 de ani de la prima aparitie a acestei carti si, ca pe fiecare carte scrisa de Maxwell, si pe aceasta am indragit-o inca de la primul contact. Asadar, dragi cititori care ati fost alaturi de mine in ultimul an, va invit si eu, la randul meu, sa acceptati invitatia de a medita impreuna, in fiecare zi de marti a saptamanii. 

Mentalitatea ne determina personalitatea – este afirmatia cu care isi incepe Maxwell introducerea in aceasta minunata carte. Exista o vorba care spune astfel: „Ai grija ce-ti doresti, ca s-ar putea sa se implineasca.” In toate cartile pe care le-am citit pana acum de dezvoltare personala si leadership am gasit subliniata aceasta idee, si anume aceea ca, daca iti doresti un lucru cu adevarat, toate eforturile si actiunile tale se vor canaliza, atat constient, cat si inconstient, inspre implinirea acestui scop.

Pentru a deveni un bun lider, este nevoie sa facem cateva schimbari la noi insine, iar piatra de temelie este modificarea mentalitatii. Si, deoarece venirea primaverii reprezinta o buna ocazie pentru a demara „curatenia de primavara” si in propriile ganduri, Maxwell ne propune trei aspecte pe care trebuie sa le avem in vedere:

1. In ce mediu vreti sa traiti?

„Fiecare dintre noi este produsul anturajului” (Maxwell) Imi amintesc si acum nenumaratele proverbe care abordeaza aceasta tema pe care mi le repetau parintii mei in copilarie: „Spune-mi cu cine te imprietenesti, ca sa iti spun cine esti” sau „Cine se aseamana se aduna”.

Da, mediul in care traim ne influenteaza puternic mentalitatea pe care o avem din acest motiv este important sa fim atenti la anturajul pe care ni-l cream, oamenii cu care interactionam permanent si activitatile zilnice, rutiniere.

2. Ce faceti in timpul liber?

„Modul in care va petreceti timpul liber influenteaza in mare masura modul in care ganditi” (Maxwell). Treuie sa ne asiguram ca timpul nostru liber este „cheltuit” cu cap, in mod valoros. Trebuie sa fim echilibrati, iar scopurile noastre sa fie cat se poate de clare.

3. Cine sunt cei mai apropiati prieteni ai dumneavoastra?

Oamenii cu care ne petrecem majoritatea timpului si pe care ii consideram prieteni isi pun foarte mult amprenta asupra noastra. Este de fapt un schimb reciproc – noi dam ceva de la noi si primimin schimb cate ceva de la ceilalti. Pentru a ne asigura ca ceea ce preluam de la ceilalti este de calitate, trebuie sa fim atenti la anturajul pe care ni-l formam.

Pentru a trage o concluzie, nu vad nimic mai potrivit decat motto-ul acestei carti:

„Mai departe, fratilor, cate sunt adevarate, cate sunt de cinste, cate sunt drepte, cate sunt curate, cate sunt vrednice de iubit, cate sunt cu nume bun, orice virtute si orice lauda, la acestea sa va fie gandul.” (Epistola catre Filipeni 4,8)

Toate bune!

CINCI STRATEGII PENTRU POTENTAREA STARILOR SUFLETESTI POZITIVE

Va salut!

Cu siguranta ca stiti cu totii faptul ca pentru ca starea noastra generala sa fie permanent una de bine, iar galetile sa ne ramana pline, trebuie sa ne facem un obicei din a umple galetile celor din jur.

Desi, probabil, multa lume cunoaste acest lucru sub aspect teoretic, cand vine vorba de practica, este posibil ca actiunile noastre sa lase de dorit.

Tocmai din acest motiv, Organizatia Gallup, analizand 4000 de raspunsuri deschise date in cursul interviurilor pe aceasta tema, a selectat si conturat cinci strategii pentru care obtinerea de rezultate are cel mai inalt grad de proabilitate.

Prima strategie: Evita golirea galetilor

In carte apare un exemplu relevant pentru aceasta prima strategie: „Asa cum ar trebui sa scapam de datorii inainte de a pune bani deoparte, tot asa ar trebui sa eliminam golirea galetilor inainte de a putea incepe sa le umplem pe ale persoanelor din jur.”

E un exemplu foarte bun. Ce folos daca, la inceputul unei conversatii facem cateva remarci negative, care golesc galeata interlocutorului nostru, iar apoi incercam sa „indulcim” situatia, ne comportam frumos, vorbim dragut si dorim ca persoanele din jurul nostru sa se simta bine? Evident, galeata partenerului nostru de conversatie se va umple mai greu in aceasta situatie.

Cea de-a doua strategie: Lauda ceea ce este bun

Acest subiect a fost indelung studiat si cercetat, ajungandu-se la concluzia ca accentul pe aspectele pozitive aduce rezultate mai rapide si mai consistente decat focalizarea pe rezultatele negative. Vorba proverbului...”Vorba dulce, mult aduce!”

Astfel, autorii ne provoaca sa realizam un mic calcul mintal: daca in fiecare zi fiecare dintre noi umple doua galeti, iar posesorii celor doua galeti umplu la randul lor alte cate doua galeti, samd., dupa numai zece zile, mai mult de o mie de galeti vor fi umplute.

Cea de-a treia strategie: Fa-ti prieteni foarte apropiati

„Relatiile de prietenie de profunzime conduc la o crestere semnificativa a multumirii in viata”, „Cine nu are prieteni, e un om sarac” - sunt doar doua exemple de vorbe din popor care sustin strategia propusa de cei doi autori. Relatiile puternice, de durata, s-au format cel mai probabil atunci cand de la bun inceput a existat o serie constanta de interactiuni pozitive. Evident, daca majoritatea interactiunilor pe care le avem sunt predominant negative, atunci sansele de a construi relatii de prietenie sunt practic nule.

Reputatul psiholog Ed Diener a declarat ca „Cei mai fericiti oameni au cultivat si continua sa cultive relatii sociale de inalta calitate”.

Cea de-a patra strategie: Ofera pe neasteptate

Exista studii care demonstreaza faptul ca micile atentii, cadouri, oferite pe neasteptate, au un impact mai semnificativ din punctul de vedere al umplerii galetii decat cadourile previzibile.

Un experiment realizat in cadrul unui magazin cu articole vestimentare de lux, in decursul caruia asociatii responsabili de domeniul vanzarilor le-au oferit cate un mic cadou clientilor despre care se stia ca fac mai rar cumparaturi in magazinul respectiv, a condus la cresterea cifrei de afaceri a lantului respectiv de magazine, transformand clientii ocazionali in clienti fideli.

Cea de-a cincea strategie: Inverseaza regula de aur

Inversand putin regula de aur ”Ce tie nu-ti place, altuia nu-i face”, noi am spus: „Fa-i altuia ceea ce ii place sa ii faci!”. Totusi, este esential sa se tina seama de un aspect: individualizarea este cheia succesului. Este foarte putin probabil ca lucrurile care sunt importante pentru cineva sa aiba o semnificatie la fel de mare pentru altcineva. O vorba de bine spusa la momentul potrivit, un compliment sau o lauda binemeritata cu siguranta vor aduce cateva picaturi in galeata celui de langa noi. Si aici, atentie, trebuie sa individualizam, fiindca linguseala este foarte scump taxata in momentul in care nu suntem sinceri.

La cat mai multe galeti pline, dragii mei!

O primavara minunata!

Pe curand!

A LUA TOTUL IN PLAN PERSONAL

Ma bucur de reintalnirea cu voi din fiecare saptamana care ma ajuta sa imi umplu galeata. Sper ca si pentru voi aceasta intalnire are acelasi efect si ma bucur daca se intampla acest lucru.

Citind Capitolul 5 din „How full is your bucket?” am realizat ca fiecare dintre noi este diferit in felul sau si datorita acestor diferente, fiecare din noi avem nevoie de metode individualizate de umplere a galetii. Un lucru ramane insa constant: modalitatea binevoitoare de a ne comporta unii cu ceilalti, mici acte de intr-ajutorare care, plasate la momentul si locul potrivit adauga inca o picatura in galeata noastra.

Este foarte interesant cum functioneaza lucrurile: ceea ce pe mine ma face fericita, imi ridica moralul si ma motiveaza, pe tine poate sa te irite, sa te descurajeze sau chiar sa te enerveze. Citeam de exemplu povestea lui Susan, care ocupa pozitia de directoae la compania la care lucreaza si Matt, un reprezentant stralucit al serviciului de relatii cu clientii. In momentul in care Susan a devenit manager de divizie in aceasta organizatie, ea si-a dat seama ca reusita sa va depinde de motivatia si succesul echipei pe care o conduce gandindu-se sa ii stimuleze pe acestia sa atinga un randament superior.

Deoarece inainte de a ocupa aceasta pozitie de manager Susan a facut si ea parte din randul reprezentantilor serviciului de relatii cu clientii, ea era foarte fericita si entuziasmata in momentul in care castiga premii importante sau distinctii. Iubea sa se ridice in picioare in sala plina de colegi, sa fie aplaudata si ovationata. Astfel, acum, cand depindea de ea sa recunoasca meritele celor mai buni membrii din echipa sa, s-a gandit ca cea mai buna modalitate de a face acest lucru este sa pregateasca o ceremonie de acordare a acestor premii cat mai fastuoasa.

Desi ceremonia a iesit exact cum planificase Susan, Matt a reactionat total opus fata de maniera la care se astepta aceasta. Vizibil iritat si nervos, acesta a declarat in fata tuturor ca nu are nevoie de acest premiu, adaugand ca “are deja o groaza de astfel de placi omagiale acasa, asa de multe ca nu mai avea unde sa le puna, prin urmare nu mai avea nevoie de inca una.” Cu siguranta, unii dintre colegii lui Matt care se aflau la momentul respectiv in sala ar fi fost extaziati sa primeasca o astfel de distinctie. Insa nu si Matt.

Aceasta a fost cu siguranta una dintre cele mai urate experiente din viata lui Susan. Pe langa faptul ca dezastrul respectiv daunase moralului colectivului din care facea parte si Matt, acum trebuia sa se gandeasca la o modalitate de a-i recastiga increderea lui Matt.

Individualizeaza, individualizeaza, individualizeaza

Primul pas pe care l-a facut Susan pentru a-si repara greseala a fost sa afle cat mai multe lucruri despre Matt, descoperind ca lucrul la care tinea Matt cel mai tare erau cele doua fete ale sale. Fata I se lumina in momentul in care vorbea despre ele. Astfel, anul urmator, Susan a contactat-o pe sotia lui Matt si a rugat-o sa le duca pe fete la cel mai bun studio foto din oras pentru a le face fetelor o fotografie de dimensiuni mai mari, fara a-i spune lui Matt nimic, evident.

In momentul decernarii distinctiilor, Susan a inceput ceremonia vorbind despre un om cu totul special. In discursul ei a avut grija sa insereze comentarii nu numai referitoare la cel mai bun angajat ci si la familistul care isi iubea copiii ca pe ochii din cap, la final dezvelind fotografia celor doua fetite ale lui Matt.

Vizibil emotional, Matt aproape a alergat spre scena si a imbratisat-o pe Susan, declarand ca o recompensa mai potrivita nu exista decat aceasta.

Ceea ce putem desprinde din aceasta intamplare este simplu: fiecare dintre noi isi umple galeata cu elemente care conteaza pentru el. Ceea ce este important pentru mine, poate fi lipsit de importanta pentru tine si viceversa.

Intr-o companie este exact la fel. Atat in relatiile dintre colegi (pe orizontala), cat si in relatiile ierarhice (pe verticala) trebuie sa se inteleaga faptul ca fiecare angajat este unic si valoros pentru companie prin contributia pe care acesta o aduce in organizatie. Atat abordarea trebuie sa fie individualizata, cat si sistemul de recompense.

Asadar dragi cititori, imi doresc ca prin articolul de astazi nu doar sa fi adaugat o picatura in galetile fiecaruia dintre voi, ci mai mult, vreau sa cred ca ati ramas cu o concluzie in urma acestei lecturi, indiferent daca sunteti angajat, angajator, student sau o persoana care citeste cu placere articolele postate in fiecare saptamana de catre membrii echipei Job Connect.

Au revoir! :)

O GALEATA CARE DA PE DINAFARA

"Pesimistul vede dificultati in orice oportunitate. Optimistul gaseste oportunitati in orice dificultate."

Winston Churchill

Te salut, drag prieten!

Astazi vom discuta despre forta gandirii pozitive. Da, cred ca fiecare articol scris pe acest blog atinge mai mult sau mai putin aceasta idee, insa in acest articol m-am gandit ca aceasta poate fi dezvoltata.

Este bine-cunoscut faptul ca articolele mele se bazeaza pe lecturile pe care le savurez in timpul saptamanii si pe care sunt foarte nerabdatoare sa le impartasesc cu tine, in fiecare zi de marti.

Saptamana aceasta, citind, ca de obicei, “portia” saptamanala de “Cat de plina ti-e galeata?” am ramas profund impresionata de povestea unuia dintre autorii acestei carti, Tom Rath. Desi, de la o varsta frageda promitea multe, viata acestuia a fost presarata cu foarte multe obstacole, unele dintre acestea nici macar nu ii dadeau vreo sansa de supravietuire. Eroul nostru insa, cu sprijinul familiei sale, care l-a incurajat permanent si cu ajutorul gandirii pozitive si a optimismului, a reusit sa invinga aceste greutati.

Referitor la optimism si la gandire pozitiva se gasesc foarte multe articole si informatii (am dat un Google Search si mi-au aparut 168.000 de articole in 0,14 secunde). Nu voi plictisi cu inca o trecere in revista a ceea ce inseamna acest lucru. Vreau totusi sa scot in evidenta beneficiile unei astfel de gandiri si propria mea opinie in legatura cu acest subiect. De asemenea, te invit sa discutam impreuna in sectiunea de comentarii referitor la aceasta tema.

Tu ai vazut vreodata un pesimist sa aiba succes? Nici eu! Insa am vazut foarte multe persoane optimiste care, desi aveau necazuri, reuseau sa vada mereu partea buna a lucrurilor, ba chiar le ridicau moralul celorlalte persoane din jurul lor, care nu vedeau o scapare din situatia in care se aflau.

Francesca Riegler spunea ca: “Fericirea este o atitudine. Ne facem pe noi insine fie indurerati, fie fericiti si puternici. In ambele cazuri, avem la fel de mult de muncit.”

Da, chiar cred ca unele persoane s-au nascut cu un grad mai ridicat de optimism, iar altele cu un grad mai ridicat de pesimism. Este scris sa fim diferiti. Insa, facand analogia cu inzestrarea intelectuala, ma gandeam ca este la fel. Imi amintesc de perioada din scoala, cand unii colegi depuneau mai mult efort la anumite materii pentru a primi o nota de trecere, iar la altii, efortul depus nici macar nu se putea numi efort.

Tot la fel cred ca este si cu optimismul. Cei pe care Mama Natura i-a lasat mai optimisti, e in structura lor sa aiba un comportament proactiv si optimist. Cea de-a doua categorie insa, trebuie sa depuna un efort suplimentar pentru a “umple” acest gol, insa avand vointa cred ca este posibil.

Vointa! Acest element-cheie este esential in orice activitate care necesita schimbarea unui anumit comportament deja bine “batatorit”.

Chiar daca unele probleme par ca nu au o parte pozitiva, nu trebuie niciodata sa uitam ca rezultatele cele mai bune se vad in timp si doar daca suntem consecventi in comportamentul optimist. Acesta trebuie sa faca parte din viata noastra de zi cu zi, din rutina noastra zilnica, din personalitatea noastra si din modul nostru de a fi.

In acest mod, vom integra cu usurinta optimismul in activitatile noastre zilnice, iar dupa ceva timp ne “trezim” ca suntem optimisti :)

O saptamana plina de optimism si voie buna! (mai ales ca si vremea de afara pare sa tina cu noi:)

Pe curand!

FIECARE MOMENT CONTEAZA!

Traieste clipa!

Probabil ca ati auzit destul de des cuvintele acestea si le folositi si voi in momentele in care observati ca o persoana apropiata se concentreaza foarte mult pe momentele trecute sau pe cele viitoare, uitand sa se bucure de momentul de AICI si ACUM.

Am citit in Capitolul III din cartea “Cat de plina ti-e galeata?”, povestea lui Tammy, o mama divortata care are trei copii. Ea este prinsa intr-o cursa in care alearga intre scoala copiilor sai, locul de munca pe care il are, discutiile neplacute cu seful sau si revenirea acasa, doar pentru a se gandi la ziua care tocmai a trecut si apoi la ziua care va urma.  Este nefericita, iar interactiunea pozitiva pe care o are cu Managerul de la un alt departament, impreuna cu care a lucrat in urma cu o saptamana la un alt proiect, o face sa se simta mai bine, ii lumineaza ziua, cu alte cuvinte, ii umple galeata! Galeata sa nu ramane din pacate prea mult timp plina, fiindca acest ciclu se repeta la nesfarsit, Tammy uitand de CLIPA PREZENTA!

Cu siguranta si voi ati avut astfel de momente, in care, timp de cateva zile, sau chiar saptamani pur si simplu ati simtit ca viata a trecut pe langa voi. Rutina zilnica si activitatile automate, gandurile nesfarsite legate de evenimentele care au trecut si de care nu ati profitat si sperantele ca vor urma cu siguranta alte evenimente de care veti profita va duc in punctul in care realizati ca au trecut zile, poate chiar saptamani, in care nu s-a intamplat nimic semnificativ in viata voastra.

Ce te face sa crezi ca vei profita de o sansa care ti se va ivi peste cateva zile/saptamani/ani? Ce te face sa crezi ca acel moment nu va trece pe langa tine, la fel ca si celelalte, si nu vei profita de sansa pe care ai avut-o chiar sub nasul tau?

Raspunzand la intrebarile de mai sus, gasesti cu siguranta numeroase motive care iti spun ca “fiecare moment conteaza”!

Marturisesc ca, citind, si acum si scriind aceste lucruri, imi dau seama ca pe langa mine trec nenumarate clipe importante de care nu profit, din cauza ca sunt prea preocupata sa regret evenimentele trecute care le-am scapat “printre degete”, sau sa incropesc planuri despre cat de bine voi profita de sansele care mi se vor ivi in viitor.

Suntem atat de “prinsi” in alergatura dupa munca, cariera, bani, incat am uitat sa ne oprim si sa simtim. Am uitat ca suntem aici sa apreciem viata, sa ne bucuram de clipele care ni se ofera, sa ne bucuram de AICI si ACUM.

Cercetarile din domeniul Psihologiei au ajuns la o proportie “magica” de 1 la 5: “ cinci interactiuni pozitive pentru fiecare interactiune negativa”.

Este o proportie interesanta, insa am de adaugat o precizare: din punctul meu de vedere, interactiunile pozitive trebuie sa vina de la sine, ca urmare a atitudinii tale pozitive care atrage atitudinea pozitiva a celor din jurul tau. Asa cum spuneam si intr-un articol anterior, pentru ca galeata ta sa se umple, trebuie sa umpli galetile celor din jurul tau, iar galeata ta se va umple automat.

Atitudinea pozitiva!

Nu, nu se reduce totul la a avea o atitudine pozitiva, insa este arhi-cercetat si inclusiv dovedit faptul ca a avea o atitudine pozitiva ne influenteaza viata in bine. Ne ajuta sa trecem mai usor peste greutati si ne ofera o doza de energie care ii face pe cei incruntati sa exclame: “Oare cum o reusi?!”

Asadar, keep calm and think positive! :)

Care iti este numele?

Iata-ne ajunsi la capitolul al treilea din a doua parte a celei de-a doua carti pe care o dezbatem impreuna, prima carte dintr-o serie de cinci, apartinand autorului pe care il gasim printre primii din topul autorilor de literatura motivationala.

As face bine sa trec la subiect, asa este? Si subiectul randurilor de mai sus este format dintr-un singur cuvant: NUMELE cartii. "Secretele succesului", de Dale Carnegie.

Apropo! Cum te descurci cu numele oamenilor? Cu retinerea in memorie, cu asocierea cu persoana fizica, cu pronuntia corecta?

Eu stiu, fara sa te cunosc, care este cuvantul tau preferat si la auzul carui cuvant tresari si devii atent de fiecare data.

Este numele tau.

Pentru mine, este numele meu. Si ciulesc urechile de fiecare data cand il aud rostit, fie ca se rosteste catre mine sau catre alta persoana. Ripostez ori de cate ori din Stefana, care sunt, devin Stefania, pentru ca altcineva nu este atent si nu citeste pana la capat. Mi se incalzea inima de cate ori fostul meu diriginte din liceu ajungea la numele meu in catalog, se lasa pe spate, deschidea ochii mari si citea apasat: "Ştefu Ştefana". Ma simteam deosebita dintre toti colegii cand ei erau strigati pe numele de familie si mie mi se adresau profesorii simplu : “Eliza”.

Daca ma intrebi care este cel mai frumos nume, o sa iti raspund fara a sta pe ganduri: Eliza. Si Radu, care este numele sotului meu. Am cautat mult printre tot felul de nume, dar nu am gasit unul care sa imi placa mai mult decat Eliza. Si totusi, nu imi voi numi copilul asa, pentru ca simt ca as fura atat din unicitatea mea, cat si a ei.

Sa imi spui daca ma insel. Sa il anuntam si pe Dale Carnegie ca se inseala. Sau pe Franklin Roosevelt, sau pe Andrew Carnegie. Sau pe toti cercetatorii care au ajuns la aceasta concluzie.

“Omul obisnuit este interesat de numele sau mai mult decat de toate celelalte nume de pe pamant puse la un loc. Aminteste-ti acel nume, rosteste-l cu usurinta si vei oferi un compliment foarte eficient. Uita-l sau rosteste-l gresit si ai un dezavantaj major." (Dale Carnegie)

Tot in acest capitol am citit un lucru pe care l-am mai citit si in alte carti : “Numele unei persoane este, pentru cel in cauza, cel mai dulce si cel mai important sunet.”

Daca recunosti acest lucru in ceea ce te priveste, automat vei constientiza ca pentru fiecare persoana cu care te intalnesti, pentru fiecare coleg pe care il ai, pentru fiecare client care cumpara sau nu de la tine, pentru fiecare functionar sau portar , este adevarat acest lucru si ai un avantaj daca stii acest lucru, chiar daca este singurul lucru pe care il stii despre o persoana. Si avantajul suprem apare daca si folosesti in mod corect si cu importanta cuvenita acel cuvant: numele persoanei. Este scris pe usile birourilor, pe ecusoane, in adrese de e-mail.

O modalitate simpla de a castiga bunavointa semenilor este sa ii faci sa se simta importanti, in mod sincer, fara maguliri. Sa le tii minte numele este un lucru simplu si usor.

Sa retii numele oamenilor si informatii despre ei e unul din cele mai bune lucruri pe care le-ai putea face.

Ia numele in serios!

Si daca tot vorbim despre nume, imi doresc sa cunosc acele persoane care citesc acest articol, sa le stiu pe nume. Imi doresc sa apara la sectiunea de comentarii cele mai frumoase nume de pe acest pamant, care sunt ale voastre.

Numele meu este Eliza. Al tau?