Tu esti proactiv? Dar vrei?

La sfarsitul articolului trecut am anuntat ca urmeaza o provocare.

Sunt curioasa, atunci cand se arunca o provocare, cati oameni mai raman pe langa cel care o arunca.

Sunt bucuroasa ca … eu m-am intors! :)

Provocarea aceasta nu o arunc eu, doar o reamintesc. Ea a fost aruncata fiecaruia dintre noi, in momentul in care am primit informatiile.

Atunci cand nu stii un lucru, nu esti raspunzator. Din momentul in care ai aflat, esti raspunzator sa il folosesti. La fel e si cu informatiile acestea si expunerile domnului Covey.

Dupa ce am citit, suntem raspunzatori sa raspundem primirii informatiei si provocarii de a trai conform ei.

O informatie nu te schimba doar daca o auzi sau citesti. O informatie te schimba atunci cand o folosesti.

Provocarea lui Covey este la 30 de zile. 30 de zile de proactivitate practicata.

Concret:

• Ia-ti angajamente minore si respecta-le.
• Ofera solutii, in locul criticii.
• Fii exemplu, in loc de judecator.
• Fii o parte a rezolvarii, nu o parte a problemei.
• Nu invoca deficientele celorlalti.
• Ai gresit? Recunoaste, corecteaza pe loc, invata lectia.
• Indeparteaza de tine acuzele si blamarea.
• Concentreaza-te asupra lucrurilor asupra carora poti interveni.
• Urmareste si dezvolta modul tau de a fi.
• Priveste defectele semenilor cu toleranta si compasiune.
• Daca te surprinzi gandindu-te ca problema e “acolo, afara”, opreste-te. Gandul acesta este adevarata problema.
• Fii atent la limbajul pe care il folosesti de-a lungul zilei. Fii atent si gaseste in limbajul semenilor exprimari proactive sau reactive.
• Alege o situatie din viata ta (orice ramura) in care te simti frustrat/a. Incearca sa stabilesti daca este o problema in care poti interveni direct, indirect sau deloc. Care este primul pas pe care il poti face, intervenind? Treci la fapte!

Cred ca proactivitatea ne poate deveni deprindere dupa 30 de zile de exersare si concentrare. Una din cele sapte deprinderi pentru a deveni persoane mai eficiente.

Cineva va raspunde provocarii. Bucurati-va de rezultate!

Proactivitatea si noi, noi si reactivitatea...

In continuarea explorarii deprinderii de a fi proactiv, Covey ne face atenti asupra faptului ca limbajul folosit este un indicator al gradului nostru de proactivitate.

Pe oamenii reactivi, limbajul folosit ii absolva de orice responsabilitate.

Care dintre lucrurile de mai jos te auzi spunandu-le mai des?

Nu pot sa fac nimic                                           

Asa sunt facut

Ma scoate din fire

N-o sa fie de acord

Sunt obligat sa fac

Nu pot

Trebuie sa fac

Daca...

SAU

Sa vedem ce-am putea face

Pot sa incerc si intr-alt fel

Sunt stapan pe mine

Pot face o prezentare convingatoare

Voi opta pentru un raspuns potrivit

Aleg sa …Optez pentru …

Prefer sa fac

Vreau sa...

Ei?

Nu sunt foarte optimista in legatura cu atitudinile din trecutul meu, dar sunt plina de speranta pentru viitor!

Tocmai invat ca eu aleg si este valabil si pentru ceea ce vorbesc. De fapt, ceea ce vorbim vine tot din interior. Dupa cum spune si Scriptura: “Din prisosul inimii vorbeste gura”. Deci limbajul este doar un semn, o infatisare a celor nevazute.

Persoanele proactive nu sunt conduse de sentimente. Pentru acestea, sunt importante valorile, cum spuneam si saptamana trecuta.

Covey se refera, in mod concret, la Iubire si la modul in care este ea vazuta si traita. Este foarte graitor exemplul, de aceea o sa il impartasesc:

“ In marea literatura a tuturor societatilor evoluate, iubirea e un verb.

Oamenii de tip reactiv o traiesc ca pe un sentiment. Sunt manati de sentimente. Scenariile hollywoodiene ne-au facut sa credem ca nu suntem raspunzatori de sentimentele noastre, ca ele ne conduc. Aceste scenarii nu descriu realitatea. Ne lasam condusi de sentimente pentru ca am consimtit sa o facem.

Oamenii de tip proactiv traiesc iubirea ca pe un verb. Iubirea e ceva ce se face: concesiile sau chiar sacrificiile pe care le faci, faptul ca te daruiesti. Daca vreti sa “studiati” iubirea, urmariti-i pe cei ce sa daruiesc celorlalti, chiar celor care ii jignesc sau nu raspund afectiunii lor. Iubirea e o valoare care se actualizeaza prin actiuni pline de iubire. Oamenii proactivi pun valoarea inaintea sentimentelor.”

                                                                                    (Covey, 2011, p.68)

Deci, limbajul nostru e un indicator al proactivitatii. Mai sunt si alti indicatori:

Examinarea centrelor de interes: Unde se concentreaza timpul si energia noastra?

Dintre aceste centre de interes ale noastre, sunt unele asupra carora putem interveni si unele asupra carora nu putem interveni.

O noua intrebare este: De care dintre cele doua categorii de lucruri ne preocupam mai mult? De cele asupra carora putem avea influenta sau de cele pe care nu le putem schimba nicicum?

Cred ca e usor de banuit care dintre raspunsuri denota o atitudine proactiva: A te preocupa de lucrurile asupra carora poti avea influenta, pe care le poti schimba.

Cea mai apropiata zona in care putem avea influenta suntem noi insine – putem exercita o “interventie directa”, cum o numeste Covey.

Apoi urmeaza o zona a “interventiei indirecte”, care priveste pe altii.

Ultima interventie este, de fapt, o “non-interventie”, pentru ca priveste probleme pe care nu le putem rezolva.

S-a lansat intrebarea: Unde se concentreaza mai mult energia noastra?

Un mijloc de a afla raspunsul este de a face o diferenta intre “a avea” si “a fi”.

Pe ce ne concentram mai mult? Cum credem ca va veni schimbarea? Intr-un moment in care voi avea sau intr-un moment in care voi fi?

“Ori de cate ori gandim ca problema e “acolo, afara”, acest gand este insasi problema.”

                                                                                      (Covey, 2011, p.75)

Ne putem prinde foarte usor...vinovati, as putea spune, de reactivitate si neinclinati spre proactivitate.

De aceea, principiul “dinauntru – in afara” revine. Mai intai trebuie sa ma schimb eu, pentru ca ceva din jur sa se schimbe.

Sunt cateva cuvinte(concepte) – cheie pe care simt nevoia sa le reamintesc, legat de aceasta prima deprindere care ne va ajuta sa fim mai eficienti:

a fi responsabil; a fi in propriul meu control; a ma lasa ghidat de valori si convingeri, in locul circumstantelor; atentia la limbajul utilizat; canalizarea energiei in lucrurile asupra carora pot avea influenta; a vorbi despre si a dori A FI; a vedea solutia problemelor in A FI; a incepe dinauntru, pentru a vedea schimbari in afara.

Da, proactivitatea este un concept destul de complex. Iti dai seama cat vom fi crescut, in momentul in care vom FI proactivi?

Data viitoare urmeaza o provocare. “Ramai aproape”!

Deprinderea nr.1 a unei persoane eficiente

Fara prea multe introduceri, va prezint Deprinderea nr. 1, care ne poate face persoane mai eficiente: 

Fii proactiv!

Covey spune ca A fi proactic inseamna “A fi raspunzator de viata ta.”, A avea responsabilitate asupra vietii tale.

Covey explica foarte bine acest concept, de proactivitate, in comparatie cu cel de reactivitate.

O persoana reactiva este o persoana care reactioneaza: la conditii externe, la ambianta fizica, la starea de spirit a celor din jur, la vreme. Adica este, se comporta in functie de acestea. Daca acestea sunt bune, va fi si persoana respectiva bine. Daca nu sunt tocmai bune, persoana se va asemana lor.

Ca si replica, persoanele proactive “isi poarta vremea cu ele” (Covey): indiferent de starea vremii, dispozitia lor este aceeasi. Aici este si un mic test, sa imi dau seama in care dintre cele doua tipuri ma incadrez?

Ne dam seama cum arata o persoana reactiva: “ca vremea”, “ca trestia”, “in schimbare dupa cum bate vantul”. Oare asa se spune si despre mine? Sau se spune ca am coloana vertebrala si pot sa gandesc/ sa actionez in conformitate cu hotararea mea, cu valorile mele?

Aici sta secretul – in valori. Daca reactivii se lasa condusi de impulsuri, circumstante si mediul inconjurator, atunci proactivii sunt condusi de valori si principii pe care le-au ales cu grija si le-au interiorizat.

Sunt condusi dinauntru in afara – daca iti amintesti primul articol scris din aceasta carte, exact despre aceasta ordine: dinauntru – in afara am scris.

Probabil ca am auzit fiecare dintre noi, chiar daca in alte cuvinte, urmatoarea idee exprimata de Covey:

“Nu ceea ce ni se intampla ne contrariaza ori ne lezeaza, ci raspunsul pe care-l dam evenimentelor.”

Este alegerea noastra, daca sa ne lasam ghidati de circumstante sau de credinta noastra, care este dincolo de circumstante si astfel, raspunsul nostru ar trebui sa fie conform credintei, in ciuda circumstantelor.

Pana la urma, este vorba despre cine ma controleaza? Eu ma controlez pe mine, fiind, vorbind, actionand, purtandu-ma conform a ceea ce cred sau ma controleaza X ulescu, provocandu-ma sa ma comport, sa vorbesc, sa gandesc asa cum eu nu sunt si cum nu imi doresc sa fiu?

Cred ca e destul de meditat si de rumegat si, daca am fost in acord cu domnul Covey pana in acest punct, sa luam pentru noi aceasta provocare, de a ne deprinde sa fim proactivi, in controlul propriei conduite.

Data viitoare vom extinde intelegerea asupra acestui concept de proactivitate.

Pana atunci, zile de proactivitate ne doresc!