O noua lectie in Management: Teoria Constrangerii

Am discutat zilele acestea cu o veche prietena despre metodele pe care le foloseste in ultima perioada pentru a-si diminua fluctuatia de personal si in acelasi timp pentru a mentine productivitatea companiei. Tot cu ea am vorbit despre cat de eficienti sunt angajatii si cat de greu le este de a atinge pragul de „ angajat eficace”.

Mi-a povestit astfel de metoda TOC - Theory of Constraints, teorie elaborata de catre Eliyahu M. Goldratt. Conform teoriei constrangerilor, orice organizatie care realizeaza profit poate sa identifice cel putin o constrangere care impiedica sistemul sa realizeze o performanta mai mare comparativ cu scopul. Aceste constrangeri trebuie identificate si tratate cu atentie, pentru a permite sistemului sa atinga o performanta ridicata. La nivel teoretic, s-au putut identifica trei tipuri de astfel de constrangeri: constrangerile resurselor interne, constrangerile pietei si cele ale politicilor manageriale. Probabil fiecare dintre voi se regaseste intr-una dintre aceste afirmatii: „ E imposibil sa finalizez la timp acest proiect!” sau „ Aproape de finalizare a trebuit sa fac o modificare ce mi-a prelungit dead-line-ul” si, de ce nu : „ Cand am avut nevoie de ... nu a existat disponibilitate pentru achizitionarea sa”.

Cine e vinovatul? Goldratt, afacerist si manager la randul sau considera ca angajatii: „problemele sunt generate de estimarile denaturate privind durata necesara completarii fiecarei sarcini implicate in proiect estimari date de resursele umane carora le sunt distribuite sarcinile”. Ce se intampla mai exact? Apare "sindromul studentului", altfel spus al acelui angajat care amana executarea sarcinii pentru ultimele zile indiferent ca i se prelungeste termenul limita sau nu (amintiti-va de sesiune ca sa intelegeti)- aceasta este o posibilitate. Mai exista bineinteles si „ legea Parkinson” aici munca fiind extinsa pe toata durata pusa la dispozitie, chiar daca proiectul se poate finaliza mai repede. Cand un angajat este intrebat: „ In cat timp vei finaliza acest proiect?” acesta se gandeste in care dintre cele 2 situatii se regaseste. Care ii va aduce succes?

Ce solutie ne ofera Dl. Goldratt? „ Scurtarea in jumatate a marjelor de siguranta alocate duratelor de executie a activitatilor proiectului si implicit reducerea duratelor de timp estimate de resursele umane implicate”. Convinge-ti angajatii sa rezolve sarcinile in jumatatea timpului estimate de ei initial. Functioneaza?

DILBERT: un nou prieten pe blogul nostru

De la sfarsitul saptamanii trecute, avem un nou prieten pe blog, este vorba despre un desen animat intitulat Dilbert. Am regasit acest personaj de benzi desenate pe vremea studentiei cand rasfoiam carti de OD sau psihologie organizationala.

Pe scurt, benzile desenate fac referire la o companie in care lucreaza Dilbert, el fiind inginer ca profesie. Veti regasi in aceste benzi desenate, personaje care ocupa diverse pozitii pe trepte ierarhice inferioare sau superioare job-ului lui Dilbert. Situatiile cu care se confrunta aceste personaje sunt extrem de diversificate si reflecta intr-un mod satiric multe probleme de management cu care se confrunta in mod frecvent organizatiile.

Veti gasi pe fiecare pagina in partea dreapta a monitorului un widget cu Dilbert, de unde puteti rasfoi intamplarile din lumea sa ... sper sa va placa!

Despre oameni

Lucram cu oamenii, cei potriviti, cei cu disponibilitate, cei cu bun simt cei carora le pasa. Ce facem cu ceilalti? Discutand cu diversi, descopar ca multi ne invidiaza pentru acest rol pe care il jucam si ni-l asumam. Si eu ii invidiez pe ei, pentru ca inca mai vad omul in toata splendoarea sa. Atat in contactul cu clientul, cat si cu candidatii incercam sa spargem limitele induse de aceasta relatie consultant - client / candidat. Ne bazam pe incredere, munca, timpul si efortul nostru este directionat inspre 2 obiective: cel de business si cel asumat in fata partenerului, insa ambele merg in acelasi sens, vizam o schimbare in bine. Cu toatea astea, cand simtim ca am descoperit parghiile dupa care functioneaza omul, inca mai suntem luati prin surprindere. Candidati in a caror candidatura am investit timp, se retrag din cursa pe ultima suta de metri (din motive pe care de cele mai multe ori le pastreaza doar pentru ei), iar clientii nu ne inteleg suficient de bine rolul si ne lasa cand ne apropiem de obiectivul ce trebuie atins.

Cred ca o mare greseala cand lucrezi cu oamenii este aceea de a crede ca sunt in totalitate sinceri cu tine. Cand le dai mai mult decat le este cuvenit, cand crezi prea mult in ei si uiti ca se comporta asa cum sunt (adica uman) si ca la baza pusi in aceasi situatie, tuturor ne trec aceleasi ganduri prin minte, dar si intensitati diferite, atunci comiti erori. Nu vreau sa par un nesuferit, cred in oameni, cred in mine dar imi place sa ii iau asa cum sunt. Asteptarile pe care le am de la ei, le am si de la mine. Toti facem greseli, si cand le comitem e bine sa ni le asumam si sa mergem mai departe, dar intotdeauna impacati cu cei in fata carora am gresit.

Cu toate acestea, ma bucur ca lucrez cu clienti, care ne platesc pe loc factura, care inteleg munca noastra si nu cer explicatii pentru plata anumitor rezultate. Sunt bucuros ca descoperim candidati care se implica in proiect alaturi de noi si alaturi de client / angajator, care stiu ca au nevoie de o schimbare si care au incredere in noi ca schimbarea pe care noi le-o propunem este una in bine si inspre mai bine.

Se apropie sfarsitul de saptamana si sper sa il traiti la intensitate maxima :)!

Cateva cercetari interesante

M-am gandit sa va vorbesc astazi despre niste cercetari pe care le gasesc extrem de interesante si utile daca te afli in cautarea unui job. Cercetarile sunt preluate dintr-o carte pe care o mai citesc din cand in cand Lionel DAGOT (2007), "Experimente de psihologie organizationala", Editura POLIROM.

Sursele publice de promovare a job-urilor, ne dau acces doar la maxim 40% din aceasta piata.

Doi cercetatori pe numele lor Saks & Ashforth in anul 2000 au realizat un studiu prin care au urmarit ce s-a intamplat profesional cu 121 de studenti dupa finalizarea studiilor. Au impartit metodele de cautare a unui job in formale (anunturi in presa si internet) si informale (prin cunostinte, familie, prieteni, etc.) si au urmarit diferite aspecte ale succesului acestor metode: numarul de interviuri obtinute, numarul de oferte de job primite si raspunsul candidatului (refuz / acceptare a ofertei). Concluzia este ca in urma studiului, s-a constat ca metodele formale sunt mai eficiente doar in vederea obtinerii unui numar mai mare de interviuri, dar nu si in obtinerea mai multor oferte de job sau a unui numar mai mare de job-uri acceptate.

Asta se intampla in afara Romaniei. De ce este adevarat si in tarisoara noastra? O scurta prospectare a pietei de job-uri ne indica existenta mutor anunturi ce se repeta lunar pentru locuri de munca in structuri MLM sau asigurari si job-uri unde criteriile de recrutare nu sunt extrem de clare, deci cu alte cuvinte pentru astfel de oferte mai toata lumea este potrivita, depinzand mult atitudinea si ceea ce poate dovedi ca vrea si stie sa faca fiecare persoana in parte, probabil de asta, metodele formale stau bine la capitolul interviuri.

Indraznesc sa cred ca in Romania, numarul de job-uri mediatizate e mai mic decat 20 % din cel total al posturilor ocupate in decursul unui an. Des auzim de companii care angajeaza rude sau prieteni ai angajatilor. Ni s-a intamplat de cateva ori ca un client sa angajeze 2 persoane cu toate ca exista 1 singur job disponibil, dar pentru cel de-al doilea candidat fiind valoros s-a gasit un rol.

Cred ca acest prim subiect de discutie poate fi valorificat de catre studenti, care pot incerca din timpul anilor de studiu sa-si dezvolte reteaua de cunostinte si sa manifeste inca din acest timp, interes pentru profesia lor si piata activa de job-uri.

Astazi, ma opresc la aceasta cercetare, dar deschid acum subiectul si promit ca voi veni cu mai multe pe parcurs.

Cum sa devii mai vizibil pentru angajatori

Stimati followeri, subscriberi si vizitatori,

Am descoperit recent ca ne pricepem la ceva nou si anume stim sa facem niste prezentari de impact. Ma bucur sa va spun ca prezentare ce se afla mai jos a ajuns in primele 5 zile la 200 de accesari fara a fi promovata. Acum se apropie de 600 de vizualizari. Trag de aici concluzia ca informatiile prezentate sunt de interes pentru oameni care cauta informatii despre cautarea unui job pe net.

Prezentarea a luat nastere la unul din workshop-urile pe care le mai tinem si noi in timpul nostru liber, adica in ziele de sambata. Reiau prezentarea sa aici pentru ca ma gandesc ca e bine sa stea undeva in fata si sa fie usor de accesat.

De altfel, sunt bucuros sa aflu ca pentru unele persoane care au incredere in aceste metode, ele incep sa dea rezultate. Daca slide-urile nu spun suficient de multe, noi suntem aici, puteti lasa un comentariu si vom raspunde la solicitarea primita.

Cum Sa Devii Mai Vizibil

View more presentations from Job Connect.

JobConnect : INTERVIU ADRIAN GRAMA- primul medic din Romania plasat prin intermediul Echipei Job Connect

Pe Adrian l-am cunoscut la primul eveniment: „ Cum sa obtii un job in Germania!” organizat de catre Echipa Job Connect in Sibiu, in octombrie 2009. M-a surprins disponibilitatea si motivatia sa de a parcurge km buni din Bucuresti pentru acest eveniment. Drumul pentru dansul nu a fost obositor ci chiar l-a energizat intrucat a fost persoana cea mai dinamica din cadrul acelei intrevederi. A mers tintit catre Dl. Timo von Choltitz, partenerul nostru din Germania pentru a culege cat mai multe informatii cu privire la oportunitatea oferita. Dupa 15 zile de la eveniment Adrian a sustinut interviul cu unul din spitalele din Germania si s-a intors cu vesti bune dar cu multa munca. L-am rugat sa impartaseasca alaturi de voi, viitori medici care vreti sa profitati de aceasta oportunitate experienta avuta in cadrul acestui proiect de recrutare.

JobConnect : INTERVIU ADRIAN GRAMA- primul medic din Romania plasat prin intermediul Echipei Job Connect

JobConnect : INTERVIUL TELEFONIC: o sansa la angajare

Desi este o practica mai nou folosita in resursele umane, interviul telefonic continua sa nu fie privit tocmai bine de candidati.

Una dintre cele mai des intalnite obiectii fac referire la lipsa contactului fata in fata si la avantajele pe care aceasta le-ar oferi unui “intervievat”.

JobConnect : INTERVIUL TELEFONIC: o sansa la angajare

In loc de workshop-ul de astazi

Buna dimineata!

Astazi, ar fi trebuit sa tinem un workshop cu persoane ce se afla in cautarea unui job. Aveam prezentari pregatite in powerpoint si in drum spre birou, ma gandeam sa le fac o surpriza colegelor mele si sa vorbim liber, this time. Trebuie sa recunosc ca nu sunt prea multumit de felul in care interactioneaza candidatii, in general, cu noi si fix la problema asta ma gandeam indreptandu-ma inspre birou. Aveam chef sa ma cert cu cineva, asa ca am s-o fac astazi aici pe blog cu voi, persoane abonate la noi si followeri de pe facebook si nu numai.

Unde va este disponibilitatea?

Dupa cum probabil deja ati constatat, cautam pentru noi un Junior Sales, adica un reprezentant de vanzari. Profilul este simplu: permis de conducere, student in ultimul an de facultate (orice facultate) sau proaspat absolvent. Pana aici suna bine. Cred ca sunt cateva sute de oameni in Sibiu care indeplinesc aceste conditii. Acum hai sa facem lucrurile complicate. Ca sa fii Junior Sales, te-ar ajuta sa fii prezentabil, sa ai un scop in viata, sa fi citit in viata ta cel putin o carte despre vanzari, sa iti doresti sa-ti dezvolti reteaua ta de contacte, sa dezvolti relatiile pe care le ai cu oamenii alaturi de care lucrezi (clienti, prieteni samd.), sa ne inveti ceva atunci cand vii la interviul pentru acest job. E complicat? Noi nu l-am gasit inca, dar inca il mai cautam. Daca te pregatesti pentru un interviu cu noi pentru acest job, sper sa dai peste acest articol. Daca nu te intereseaza acest job, dar cauti un job, atunci sa te gandesti la criteriile de mai sus, toate tin de disponibilitate, disponibilitate de a face ceva in plus in viata asta, decat sa mergi acolo unde trebuie, acolo unde esti chemat de turma. Sper ca la urmatorul interviu, angajatorul sa treaca o bifa in dreptul lor in urma discutiei cu tine.

Aveti vreun scop cand va treziti de dimineata?

As fi inceput workshop-ul de astazi cu intrebarea asta, insotita de inca una: "De ce ati venit aici?". Cand am terminat facultatea, m-am angajat la Job Avantaj, lucrand cu oameni care aveau mult mai multa experienta decat mine, am avut multe de invatat de la ei. Si in dimineata asta, mi-am adus aminte de o intrebare pe care mi-au adresat-o mie sefii (fosti sefi) mei cand m-au angajat si o adresau si candidatilor pentru postul de junior recruiter (primul meu subaltern). Interviul incepea cu intrebarea asta. Ma simteam stanjenit un pic. Ii percepeam ca fiind agresivi. Acum imi dau seama ce intrebare importanta este si ce stupid era raspunsul pe care l-am dat eu si cel pe care il dadea fiecare candidat: "am venit pentru ca voi m-ati chemat." :))) (lashara!). Dar de ce e caraghios raspunsul? Va mai dau un exemplu care imi vine acum in minte si cu care pot sa fac o analogie mai simpla. Cand ma intalnesc dimineata cu prieteni care poate merg la serviciu, cumparaturi, facultate si ii intreb ce fac, ei imi raspund ca se plimba. E greu sa intelegi de ce se trezesc dimineata. Nu vad scopul, se bucura de ceea ce exista, ceea ce primesc. Si daca nu mai primesti nimic, ce faci? Un sfat, planifici, cauti oportunitati. Ai nevoie de un scop. Daca vii la workshop-ul nostru, fara un scop ... nu vei obtine mare lucru.

Cine este persoana care va priveste din oglinda? Va zambeste sau va cere ceva? Am fost la Brasov, ieri. Pe langa 2 intalniri cu clienti din zona, am mers si la un client pentru a-l asista la interviurile cu candidatii scurtlistati. Gabriela era cu clientul si noi asteptam in fata sediului si inainte de a ajunge la masina, asteptam primul candidat care nu gasea sediul si am fi vrut sa-l surprindem ratacit sa-i uram succes si sa-l directionam spre client. Am fost surprins sa vad un domn zambind, vesel. Mi-a transmis o atitudine pozitiva, cum rar gasesti. Nu cred ca era prea interesat de job, dar era vesel. A lasat o impresie puternica pentru client. Si acum ce legatura are povestea asta cu tine? E simplu. Tu cine esti? Un om care ofera ceva angajatorului sau esti un om care cere un job, are nevoie de bani, e in criza? Eu vreau sa lucrez cu oameni care ma ajuta, care imi ofera ceva. Tu ce ai avea de oferit unui angajator? Scrie lucrurile astea pe hartie. Fii coerent, evita sabloanele. Fii sincer, sapa in toata personalitatea ta si competentele tale pentru un raspuns si gandeste-te si la omul care sta in fata ta. Daca nu ai mare lucru de oferit, construieste. Cumpara o carte, citeste-o, putini o fac. Ma refer la o carte despre profesia ta, despre afaceri, despre management.

Am trezit ceva in tine? E ura? Frustrare? Simti ca eu nu te inteleg? Hai sa comunicam! Pe mine ma gasesti la adresa asta de e-mail catalin.vacon@jobconnect.ro si promit ca am sa-ti raspund :). Un weekend placut!

De ce doriti sa va schimbati locul actual de munca?

Cu siguranta vi s-a adresat aceasta intrebare in cadrul unui interviu cu un angajator! Si noi, consultantii Echipei Job Connect o folosim pentru a identifica mijoacele care il fac pe un angajat sa ramana loial unei companii, aspectele pe care le considera importante la un job si cele mai putin agreabile.

Intalnim intr-adevar din ce in ce mai multe persoane care cred ca „ s-a dezghetat piata” odata cu primavara si vor o schimbare, o noua provocare. „ Dead-line-urile sunt din ce in ce mai scurte, asteptarile sunt din ce in ce mai mari iar weekendurile si serile libere sunt incontinuu sacrificate” sau „ Firma nu ne mai sprijina, vor doar rezultate si profit!” sunt cateva din motivele celor care se simt epuizati. Eu cred ca epuizarea nu este provocata de prea multa munca, ci de faptul ca lucrezi, dar nu esti implicat, executi sarcini care pentru tine personal nu reprezinta nimic si atunci satisfactia in munca este minima.

Am cunoscut saptamana aceasta o persoana care isi dorea schimbarea locului de munca pentru ca firma in care activa isi conducea oamenii dupa principiul vechi „ fiecare in patratica sa!” si conform unor proceduri care trebuie parcurse insa fara a fi explicate: chiar daca ele nu au nici o logica si nu se pliaza pe sediul din Romania : „ trebuie realizate pentru ca asa cere firma mama!”. Devii frustrat de acest ritm lent si te orientezi spre firme cu viziune practica, care iti ofera posibilitatea de a te dezvolta si a invata cat mai mult.

Ne dorim sa ne simtim IMPORTANTI la fiecare loc de munca, sa fim memorabili printr-o anumita actiune sau cel putin asa ar trebui sa gandim! In ce companie activezi in prezent? Unde ti-ar placea sa lucrezi? Consideri ca firmele mici iti permit sa te dezvolti?

Firma de la care ai plecat va face angajari inainte ca tu sa-ti gasesti un job

O da! Suna asa de bine, incat simt nevoia sa o mai spun inca o data: Firma de la care ai plecat va face angajari inainte ca tu sa-ti gasesti un job!

Cand spun asta ma gandesc la mai multe dovezi: unele sunt doar argumente rationale iar altele sunt dovezi ce pot fi colectate si de voi. Dar sa le luam pe rand.

1. Un business se restrange si apoi se dezvolta la loc. In orice business exista urcusuri si coborasuri. E o diferenta maaaare intre proprietarul unui business si un angajat. In putine cazuri, exista intelegere din partea unui angajat fata de angajator. Inclusiv din punct de vedere legislativ, angajatul are mai multe drepturi decat angajatorul. Vor fi rare cazurile in care un angajat va merge la manager / proprietar al business-ului sa-i spuna: "Stiu ca lucrurile nu merg asa cum trebuie si inteleg ca sunt probleme cu incasarea anumitor facturi din partea clientilor, insa consider ca e o perioada peste care putem trece impreuna. Doresc sa-mi pastrez acest job si sa ma implic in mai multe activitati aici, astfel incat sa rezolvam problemele pe care le intampinam ca si companie". Un angajat tine de job-ul lui si nu vede afacerea. Un angajator se uita peste cifre, daca ele scad, atunci nu mai are nevoie de oameni care sa ocupe un job de pe care sa produca din moment ce nu au pentru cine. Nu poti tine o persoana pe un job 2-3 luni, in care sa platesti un salariu in speranta ca dupa aceasta perioada ii vei putea da de lucru, asa ca este de preferat sa te desparti de el si cand va fi de munca sa cauti un inlocuitor.

2. Oamenii de afaceri stiu sa faca bine putine lucruri. Am intalnit 2 tipologii de antreprenori: cei care isi schimba domeniul in functie de cererea din piata (1) si cei care stiu sa faca un singur lucru, dar stiu sa-l faca bine (2). Majoritatea, intram in categoria a 2-a. Chiar daca afacerea merge prost, nu putem renunta usor la ea. Ani intregi de munca investiti pentru a face un lucru bine nu pot fi dati uitarii si sa o iei de la capat.

3. Urmareste compania la care ai lucrat. Daca au trecut 5-6 luni, fac pariu ca vei descoperi un om nou care ocupa in prezent fostul tau job. De ce se intampla asta? Pentru ca job-ul s-a schimbat ca nivel de raspundere. Angajatorii vor cere din ce in ce mai mult MULTITASKING: un singur job poate acoperi 3 sau 4 domenii functionale (vanzari, gestiune, secretariat, resurse umane). Daca te ocupai de 1 singur domeniu si de maine ti se pun inca 3 in carca, tendinta ta ar fi sa ceri o marire salariala ... in contextul in care afacerea merge mai prost, mie imi pare a fi o idee nu prea inspirata. Cu alte cuvinte, companiile au invatat sa fie eficiente, sa foloseasca bine cat mai putine resurse cu costuri cat mai mici pentru a obtine un maxim de rezultate.

Poti lua acest articol ca fiind o idee proasta sau un update real despre piata fortei de munca. Sibiul conform statisticilor mai noi acum este pe locul 3 ca rata a somajului.