Intelegand oamenii

Bine te-am regasit, fidel cititor!

Sper din toata inima ca toate articolele scrise din tastatura mea sa iti fi prins bine, sa le fi pus la incercare. Pentru ca asa dovedim ceva ca fiind autentic, adecvat, real: prin testare.

Te-am incurajat intotdeauna sa impartasesti cu noi experientele in care ai urmat practic un sfat de la Dale Carnegie. Si din acest motiv, astazi voi impartasi eu ceva ce am testat si s-a dovedit a fi asa cum spun Secretele succesului.

Am avut intr-o zi de cumparat flori, pentru o doamna draga pe care doream sa o vizitez. Am iesit de la serviciu si am traversat strada, catre piata de flori. Acolo am inceput sa fiu asaltata de prima femeie care vindea flori. Am intrebat de preturi si am spus ca merg sa vad si la celelalte doua. Fiecare a incercat sa ma atraga, insa am ales-o pe cea din mijloc – pentru ca mi-a vorbit bland si calm. Cand i-am spus ce sa imi dea, m-a chemat "inauntru" – in spatele galetilor cu flori, unde avea o masa de lucru si unelte pentru a face buchetele. Ma uitam la ea in timp ce facea buchetul si i-am spus: "Ce mare lucru este sa stii sa aranjezi florile pentru un buchet. Ce diferenta intre a le lua pur si simplu si a le aranja frumos." Un comentariu simplu, pe care l-am facut in urma observatiei transformarii imaginii florilor. Dupa un minut, mi-a spus: "Du-te si ia-ti de acolo din fata si niste zambile. Am vazut ca te-ai uitat la ele. Mi-ai facut vanzare, m-ai laudat, esti draguta - du-te si ia-ti un buchetel de acolo din fata." A fost un moment in care am constientizat concret puterea cuvintelor si, specific, puterea aprecierii. Cum ne tot spunea Dale Carnegie? "Lauda, apreciaza, incurajeaza."

Iar puterea lectiei de astazi am experiementat-o deja, in unele aspecte.

Despre ce este vorba?

Are legatura si cu lectia trecuta, cu a te gandi la celalalt, la ce isi doreste, la motivele pentru care ar face un anumit lucru. De astazi suntem chemati la a ne gandi cum ne-am simti daca am fi in locul celuilalt: "Nu te condamn absolut deloc pentru ca simti ceea ce simti. Daca as fi in locul tau, m-as simti, fara indoiala, la fel."

Ideea este sa amanam o reactie "la cald", sa dormim o noapte inainte de a scrie o scrisoare si sa ne gandim la experientele, situatia, mediul de viata pe care l-a avut o persoana, inainte de a ii "spune cateva". Sa luam seama la ce inseamna lucrurile pentru acea persoana si sa incercam sa o intelegem. As merge chiar mai departe: Nu reusesc sa inteleg motivele pentru care o persoana actioneaza/ reactioneaza intr-un anumit fel? Cred ca s-ar simti cu adevarat apreciata si ar sti ca eu caut sa o inteleg, daca o abordez cu blandete si o intreb asupra lucrurilor pe care nu le inteleg.

Secretul este sa manifestam intelegere fata de ideile si dorintele celeilalte persoane.

Gata? Start!

Un sfarsit de saptamana primavaratic!

Putin imi pasa

De cate ori ai fost socat de vestea ca o cunostinta a facut o fapta nesabuita, fiindca nu gasea o modalitate de a-si rezolva problemele?

“De ce ar fi facut una ca asta? Nu <<parea>> sa aiba niciun motiv pentru care sa o faca!”

Da, aceste cuvinte sunt de cele mai multe ori soptite in multimea care s-a adunat pentru a vedea tragedia.

Un moment similar relateaza si John Maxwell, rememorand o noapte petrecuta intr-un hotel din Chicago, cand a fost trezit de bataile in usa ale politiei care cauta o tanara doamna care amenintase ca se va sinucide. Urmatoarele 45 de minute le-a petrecut ascultand lamentarile sarmanei femei “Va rog, lasati-ma sa mor! Lasati-ma-n pace! Nu-i pasa nimanui de mine! Nu ma iubeste nimeni!”

Intr-o vreme in care nimeni nu mai are timp, nici macar pentru micile bucurii personale, este dificil sa ceri din partea celorlalti putina intelegere, putina afectiune, putin TIMP!

Fiecare dintre noi este preocupat de propria persoana, si suntem atat de zgarciti cu impartasirea timpului, atentiei si dragostei. Eu personal vad de cele mai multe ori actiunile mele ca pe un bumerang: ceea ce fac acum, se va intoacre, intr-un fel sau altul inapoi, indiferent daca este o fapta de bine sau nu.

Trebuie sa apreciem onest persoanele din jurul nostru! Sa studiem indelung punctele lor forte, sa ii complimentam sincer si sa le punem in valoare calitatile. De foarte multe ori functioneaza, iar rezultatele sunt prilej de bucurie si fericire pentru ambele parti! Incurajarile noastre pot pastra o stare de bine sau o pot creste. Lipsa lor, cu siguranta, in timp, are un efect distrugator.

“Daca vreau sa-i arat lumii ca imi pasa foarte mult, trebuie sa deschid ochii si sa caut cu privirea dupa oamenii care sufera.” (John Maxwell)

Cu bine!

Cine se mai gandeste?

Cred ca lectia de astazi tine foarte mult de caracter. Si cred ca multe din lectiile cartii Secretele Succesului au, in ultima instanta, legatura cu caracterul.

De exemplu, astazi, trasatura de caracter de la care pleaca totul este altruismul vs. egoismul.

Cat de mult ne gandim si la altii in actiunile noastre? Cat de mult ne gandim la ce isi doresc ei, la ce au ei nevoie? Cat de mult le luam in considerare motivatiile, dorintele, aspiratiile?

Dale Carnegie noteaza faptul ca exista un motiv pentru care cealalta persoana gandeste si actioneaza in felul in care o face. Si mizeaza pe faptul ca daca stim acel motiv, vom reusi sa descifram actiunile si gandirea acelei persoane. Aici intervine si empatia – a ne pune in papucii celuilalt, a ne gandi: de ce umbla asa, de ce se stramba asa, de ce calca stramb?

In acest fel, vom ajunge sa avem anumite presupuneri legate de motivatiile sau actiunile celuilalt si nu ne vom mai supara sau vom avea reactii diferite, spre polul pozitiv, atunci cand va fi cazul: “Devenind interesati de cauza, e mai putin probabil sa ne displaca efectul.” - Dale Carnegie

Autorul Kenneth M. Goode, in cartea How to turn people into gold, scrie: “Succesul in relatiile cu oamenii depinde de o intelegere atenta a punctului de vedere al celeilalte persoane.”

In acelasi ton, Gerald Nirenberg, in cartea Getting Through to People, spune: “Atitudinea de cooperare in conversatii este obtinuta atunci cand demonstrezi ca tii cont de ideile si sentimentele celeilalte persoane la fel ca de ale tale.”

Si capitolele anterioare din Secretele Succesului canta pe aceeasi voce: Fii interesat de oameni, asculta-i, incurajeaza-i sa isi exprime ideile, pentru ca sa stii cum sa introduci in subiect si propunerile tale.

Pretul este timp si energie, creativitate, interes, iar rezultatul este calitate: in discutii, in propuneri, in oferte, in relatii, in familie, in clasa, in companie, in societate.

“Inainte de a cere ceva de la cineva, gandeste-te: De ce ar vrea sa faca acest lucru?”, intreaba Dale Carnegie.

Nu de putine ori, pur si simplu, vorbim fara sa gandim. Insa suntem chemati la mai mult decat “a gandi” si anume la “a ne gandi”, ceea ce presupune reflectie, meditatie, analiza.

Acord concluzia domnului Dean Donham, de la Scoala de Afaceri Harvard:

“Prefer sa ma plimb doua ore pe trotuarul din fata biroului cuiva inaintea unui interviu, decat sa intru in acel birou fara sa am habar ce urmeaza sa spun si fara sa am idee despre raspunsurile probabile pe care mi le va da persoana respectiva, in functie de ceea ce stiu ca o intereseaza si o motiveaza.”

Pentru ca, de cele mai multe ori, este inutil si pagubos a (te) gandi dupa ce deja ai vorbit sau ai actionat intr-un fel negandit.

Eu ma gandesc? Tu te gandesti? El/ Ea se gandeste? Acestea sunt intrebarile.

Un sfarsit de saptamana pe ganduri iti doresc!

Cine a reparat acoperisul?

Da, este o intrebare la care nu m-am gandit pana acum. Revenind la articolul de martea trecuta, cand cei patru prieteni au desfacut acoperisul doar pentru a-i oferi prilejul prietenului lor sa ajunga in fata lui Iisus pentru a infaptui minunea, cred ca nimeni nu si-a mai pus intrebarea aceasta: Dar dupa ce minunea s-a savarsit, cine a reparat acoperisul?

Pentru a raspunde la aceasta intrebare, John Maxwell ne invita sa dam un raspuns prin eliminarea persoanelor care nu puteau face acest act de binefacere. Acoperisul nu putea fi reparat de spectatori, nici de farisei – intrucat acestia erau manati de spiritul critic, nu a fost reparat nici de oamenii veniti sa primeasca binecuvantarea lui Iisus si nici de cei impresionati de miracolul infaptuit de El.

De asemenea, nu exista informatii ca cei patru barbati care au desfacut acoperisul ar fi ramas sa il si repare.

In mod cert, persoana care a reparat acoperisul este o persoana care “il slujea pe Iisus pentru ceea ce era El, mai curand decat pentru lucrurile pe care le facea” (John Maxwell). Este o persoana care isi construieste viata pe valori precum credinta, loialitatea si securitatea.

Am vorbit in cele mai multe articole despre calea, modalitatea pentru a atinge succesul. Eu personal cred ca sunt mai multe astfel de cai. De cele mai multe ori personalizate – fiecare dintre noi poate atinge succesul daca urmeaza cateva reguli simple. Insa cu siguranta cele trei atribute enumerate mai sus sunt ingrediente care nu trebuie sa lipseasca din reteta succesului.

Toate bune!

Mic, pentru a fi mare si pentru a obtine cooperare

Astazi acord introducerea domnului intelept chinez Lao Zi:

"Motivul pentru care raurile si marile primesc omagiul a o suta de izvoare de munte e pentru ca se mentin sub nivelul lor. Astfel, ele sunt in masura sa domneasca peste toate cursurile montane de apa. Un intelept, daca doreste sa se situeze deasupra oamenilor, trebuie sa ramana sub ei; daca doreste sa fie inaintea lor, trebuie sa ramana in urma lor. Astfel, desi locul sau poate fi deasupra oamenilor, acestia nu ii simt greutatea; daca locul sau e inaintea lor, ei nu se considera ofensati de acest lucru."

Imi amintesc de niste versuri din lirica norvegiana care scot in evidenta comparatii cu elemente naturale si vietati din natura si ne indeamna sa invatam de la ele:

Învaţă de la toate
Învaţă de la toate, să ai statornic drum
Învaţă de la flăcări, că toate-s numai scrum
Învaţă de la umbră, să taci şi să veghezi
Învaţă de la stâncă, cum neclintit să crezi
Învaţă de la soare, cum neclintit s-apui
Învaţă de la piatră, cum trebuie să spui,
Învaţă de la vântul ce-adie prin poteci
Cum trebuie prin lume de liniştit să treci.

Învaţă de la toate, că toate sunt surori
Cum treci frumos prin viaţă
Cum poţi frumos să mori,

Învaţă de la vierme, că nimeni nu-i uitat,
Învaţă de la nufăr, să fii mereu curat,
Învaţă de la flăcări, ce-avem de ars în noi,
Învaţă de la ape, să nu dai înapoi.
Învaţă de la umbră, să fii smerit ca ea.
Învaţă de la stâncă, să-nduri furtuna grea.
Învaţă de la soare, ca vremea să-ţi cunoşti,
Învaţă de la stele, că-n cer sunt multe oşti;

Învaţă de la greier, când singur eşti, să cânţi.
Învaţă de la lună, să nu te înspăimânţi;
Învaţă de la vulturi, când umerii-ţi sunt grei.
Şi du-te la furnică, să vezi povara ei...
Învaţă de la floare, să fii gingaş ca ea,
Învaţă de la soare, să ai blândeţea sa;
Învaţă de la păsări, să fii mai mult în zbor,
Învaţă de la toate, că totu-i trecător.

Ia seama, fiu al jertfei, prin lumea-n care treci.
Să-nveţi din tot ce piere - cum să trăieşti pe veci.

Intorcandu-ne la gandul lui Lao Zi, astazi suntem indemnati sa meditam la aceste cuvinte si sa sa incercam aceasta abordare atunci cand vrem ca cineva sa coopereze cu noi in anumite situatii. Abordarea de tipul "Lasa cealalta persoana sa creada ca face totul din proprie initiativa."

"A baga pe gat" celuilalt o idee este foarte comun in experientele noastre. Si stim fiecare cum ne simtim atunci cand cineva face asta cu noi. Stim ca nu ne place si cu cata insistenta, cu atat impotrivirea noastra mai mare. Este bine sa invatam din aceste experiente sa nu facem la fel, la randul nostru. Daca asteptam si dorim rezultate.

Dale Carnegie ne indeamna sa cerem mai bine sugestii, sfatul celeilalte persoane in legatura cu aceasta situatie, sa punem lucrurile in asa fel incat sa fie ideea celuilalt, pentru ca fiecare crede si isi promoveaza ideile proprii, inaintea tuturor.

Cu aceste ganduri, va las timp pentru mediatie!

Cine a gaurit acoperisul?

Cel de-al doilea capitol din cartea lui John Maxwell incepe si se centreaza in jurul pildei biblice din Evanghelia dupa Marcu, cea in care Iisus, proaspat reintors la Capernaum, a fost inconjurat de oameni dornici sa il intalneasca. Patru barbati, care transportau pe o targa un prieten care avea un handicap fizic, vazand cata lume se adunase acolo, au urcat pe acoperis si au facut o gaura in el, pentru a-l cobori in camera pe prietenul lor, sa-l vada pe Iisus.

E un lucru extraordinar ceea ce au facut cei patru barbati pentru prietenul lor. “Ce fel de oameni ar face o gaura in acoperis?” e o intrebare pe care si-o adreseaza Maxwell si la care te invit, in sectiunea de comentarii, sa oferi exemple personale.

John Maxwell, analizand comportamentul celor patru barbati, a ajuns la concluzia ca acestia au fost manati de cateva caracteristici, precum:

1. Grija pentru ceilalti oameni

Cei patru barbati au fost altruisti. Ei s-au gandit la o modalitate prin care sa il ajute pe prietenul lor, fara a se ingrijora de modul in care vor fi perceputi sau de nevoia lor de a se infatisa in fata lui Iisus. Preocuparea sincera pentru o alta persoana, fara a cere ceva in schimb reprezinta cea mai inalta treapta a altruismului.

2. Spiritul de cooperare

Cooperarea dintre cei patru barbati este de-a dreptul uimitoare. Unul singur daca renunta, un capat al targii ramanea nesprijinit. Fiecare dintre ei a fost constient de importanta contributiei celuilalt. “Prima data, trebuie sa ne unim fortele, caci cooperarea ne va duce, in timp, la victorie.” Cu siguranta am avea foarte multe de castigat daca am constientiza cu totii ca avem nevoie unii de ceilalti pentru a reusi in ceea ce ne propunem, pentru a duce la indeplinire planurile stabilite cu minutiozitate.

3. Convingerea nestramutata ca Iisus detine toate raspunsurile

Convinsi ca Iisus si doar El il poate ajuta pe prietenul lor, cei patru prieteni au facut tot ce au putut, au dat dovada de hotarare si indrazneala pentru a face aceasta intalnire posibila. Ar fi putut la fel de usor sa renunte. Sa spuna ca este greu, imposibil sau sa fie descurajati de multimea care era adunata acolo. Dar nu! Ei NU S-AU DAT BATUTI!

4. Lamurirea prioritatilor

Ei aveau clar in minte stabilit scopul final: intalnirea prietenului lor cu Iisus. Astfel, neclintiti de la obiectivul lor, cei patru au gasit modalitatea de a face acest lucru posibil.

Trebuie sa marturisesc faptul ca, de multe ori, un scop neclar sau neincrederea in forta obiectivului pe care vreau sa il duc la indeplinire ma impiedica sa obtin lucrurile pe care mi le doresc. In momentul in care imi stabilesc un scop si realizez ca este...”destul de maret”, in mintea mea incep sa apara ganduri de genul...”oare sunt capabila EU sa fac asta?” … ”poate totusi ar trebui sa ma mai gandesc” … “poate ca...”. De asemenea, apar concomitent si tot felul de scuze si piedici inchipuite care efectiv nu ma lasa sa vad calea care ma poate duce catre indeplinirea scopului meu, solutia sau, cum imi place mie sa ii spun, “Efectul <<Trink>>!”

Dragii mei, ma simt deja foarte apropiata de voi, cei care cititi acest blog si cu care imi dau intalnire in fiecare zi de marti. Va invit cu caldura sa va analizati pe voi insiva. Nu fiti exagerat de aspri, dar nici incredibil de bland cu voi. Priviti-va din afara. Primul pas pentru rezolvarea unei probleme este constientizarea ei. Da, apoi urmeaza “the hard work” insa rezultatul MERITA acest efort!

Imbratisari si mult succes!

Pe curand!

Sa taci si, totusi, sa castigi

Tacerea. Un aspect asa de putin pretuit in zilele noastre. Astazi nu vreau sa ma refer la tacerea care se refera la atmosfera, mediul, momentul in care ar trebui sa fim noi cu noi, pentru a ne regasi, intr-un anumit moment de peste zi, pentru a ne odihni de toata galagia din jurul nostru.

Astazi este timpul sa vorbim despre dialoguri pe care le avem cu oamenii, in general acele dialoguri in care incercam sa convingem de ceva, sa atragem pe cineva de partea obiectivelor si metodelor noastre: fie ca suntem simpli angajati, agenti de vanzari, functionari publici, parinti sau profesori care incercam sa trezim anumite comportamente in interlocutorii nostri.

Atunci cand stim ca vom avea de "convins" pe cineva, ce facem? Ne gandim, faurim discursuri, inventam strategii, le folosim pe ale altora , doar- doar vom avea succes!

O multime de cuvinte – sau vorbe – prin care incercam sa atragem partenerul de conversatie de partea noastra. Le folosim ca pe momeli pentru peste – bine tintite, bine stabilit momentul si tonul apasat cu care le vom rosti – pentru a produce cel mai bun efect.

La fel a facut si un reprezentant de vanzari de fibre textile pentru constructia de masini. Era convocat la o ultima intalnire cu inginerul de materiale textile, agentul de aprovizionare, directorul de vanzari si insusi presedintele companiei care urma sa faca o comanda. In afara de el, mai aveau stabilite intalniri alti doi reprezentanti, ai concurentei. Avea oportunitatea de a face pledoaria finala in privinta contractului de colaborare pentru un an de zile pentru compania constructoare de masini.

Si-a stabilit un plan de "bataie" si s-a dus. Insa circumstanta – sau nu – a facut ca atunci cand era programata intalnirea, sa aiba un atac sever de laringita:

"Cand mi-a venit randul sa ii intalnesc pe directorii executivi pentru prezentare mi-am pierdut vocea. Abia daca puteam sopti. Am fost invitat in incapere [...]. M-am ridicat in picioare si am facut un efort vitejesc de a vorbi, insa nu am reusit decat sa scot un carait."

Pentru ca domnii prezenti asteptau ceva de la el, le-a comunicat in singurul mod in care putea transmite un mesaj – in scris – ca nu poate vorbi: "Domnilor, mi-am pierdut vocea. Sunt fara glas."

Ce este de facut intr-o astfel de situatie? Ce as face eu? Ce ai face tu?

Era in joc un contract foarte important. Omul a venit intr-un alt oras decat al lui, a intalnit cateva persoane foarte importante din cadrul uneia dintre cele mai mari producatoare de automobile din SUA. Nu putea sa...reprogrameze sau sa nu se prezinte. Si totusi, se afla in imposibilitatea de a vorbi.

Nu i-a ramas alta optiune decat ...sa taca.

A tacut si directorii au vorbit singuri – chiar aprins – despre oferta si materialele companiei cu reprezentant temporar mut.

Iata ce a marturisit reprezentantul de vanzari:

"Ca rezultat al acestei intrevederi, am obtinut contractul – cea mai mare comanda pe care am primit-o vreodata. Stiu ca as fi pierdut contractul daca nu mi-as fi pierdut vocea, pentru ca avusesem o idee gresita despre intreaga propunere. Am descoperit, destul de intamplator, cat de avantajos e sa o lasi, uneori, pe cealalta persoana sa vorbeasca."

Sursa foto: Aici

Poate pentru noi nu se va ivi aceasta "intamplare", pentru a accepta acest adevar. Insa avem marturiile si exemplele celor care au invatat deja aceasta lectie. Si suntem privilegiati sa le avem si suntem intelepti daca le vom folosi.

Cat despre tacere, cred ca mai sunt multe lectiile pe care le mai avem de invatat. Pana la noi descoperiri (pe care mi-ar placea sa le impartasiti), este bine sa tinem mint cuvintele lui Dale Carnegie: "Oamenii nu iti vor acorda atentie atata timp cat inca au multe idei proprii care cer sa fie exprimate."

Sa ne asiguram mai intai ca persoana din fata noastra are loc in mintea sa si pentru ideile noastre. Si daca nu are, sa o lasam sa faca loc, prin exprimarea tuturor ideilor care ii umplu mintea.

Un weekend placut, cu ocazii de a practica aceste teorii iti doresc!

P.S. Citatele si povestirea din acest articol sunt preluate din cartea Secretele Succesului, de Dale Carnegie, Editia 2010, Bucuresti, pag. 156-160

Invitatie la meditatie

Zilele trecute am decis sa accept invitatia venita din partea lui John Maxwell, care ne indeamna la meditatie. Asadar, am luat in mana editia aniversara – 30 de ani de la prima aparitie a acestei carti si, ca pe fiecare carte scrisa de Maxwell, si pe aceasta am indragit-o inca de la primul contact. Asadar, dragi cititori care ati fost alaturi de mine in ultimul an, va invit si eu, la randul meu, sa acceptati invitatia de a medita impreuna, in fiecare zi de marti a saptamanii. 

Mentalitatea ne determina personalitatea – este afirmatia cu care isi incepe Maxwell introducerea in aceasta minunata carte. Exista o vorba care spune astfel: „Ai grija ce-ti doresti, ca s-ar putea sa se implineasca.” In toate cartile pe care le-am citit pana acum de dezvoltare personala si leadership am gasit subliniata aceasta idee, si anume aceea ca, daca iti doresti un lucru cu adevarat, toate eforturile si actiunile tale se vor canaliza, atat constient, cat si inconstient, inspre implinirea acestui scop.

Pentru a deveni un bun lider, este nevoie sa facem cateva schimbari la noi insine, iar piatra de temelie este modificarea mentalitatii. Si, deoarece venirea primaverii reprezinta o buna ocazie pentru a demara „curatenia de primavara” si in propriile ganduri, Maxwell ne propune trei aspecte pe care trebuie sa le avem in vedere:

1. In ce mediu vreti sa traiti?

„Fiecare dintre noi este produsul anturajului” (Maxwell) Imi amintesc si acum nenumaratele proverbe care abordeaza aceasta tema pe care mi le repetau parintii mei in copilarie: „Spune-mi cu cine te imprietenesti, ca sa iti spun cine esti” sau „Cine se aseamana se aduna”.

Da, mediul in care traim ne influenteaza puternic mentalitatea pe care o avem din acest motiv este important sa fim atenti la anturajul pe care ni-l cream, oamenii cu care interactionam permanent si activitatile zilnice, rutiniere.

2. Ce faceti in timpul liber?

„Modul in care va petreceti timpul liber influenteaza in mare masura modul in care ganditi” (Maxwell). Treuie sa ne asiguram ca timpul nostru liber este „cheltuit” cu cap, in mod valoros. Trebuie sa fim echilibrati, iar scopurile noastre sa fie cat se poate de clare.

3. Cine sunt cei mai apropiati prieteni ai dumneavoastra?

Oamenii cu care ne petrecem majoritatea timpului si pe care ii consideram prieteni isi pun foarte mult amprenta asupra noastra. Este de fapt un schimb reciproc – noi dam ceva de la noi si primimin schimb cate ceva de la ceilalti. Pentru a ne asigura ca ceea ce preluam de la ceilalti este de calitate, trebuie sa fim atenti la anturajul pe care ni-l formam.

Pentru a trage o concluzie, nu vad nimic mai potrivit decat motto-ul acestei carti:

„Mai departe, fratilor, cate sunt adevarate, cate sunt de cinste, cate sunt drepte, cate sunt curate, cate sunt vrednice de iubit, cate sunt cu nume bun, orice virtute si orice lauda, la acestea sa va fie gandul.” (Epistola catre Filipeni 4,8)

Toate bune!

Secretul lui Socrate, in viata de zi cu zi

Imi place ca atunci cand port o conversatie cu cineva sa fie una armonioasa, in care sa fim de acord asupra a ceea ce discutam. Cred ca multora le place acest lucru. Desi cred ca exista si persoane care au placere in a discuta in contradictoriu si practica acest lucru, ca pe un sport.

De obicei, mai ales atunci cand avem de impartit un scop comun, ne dorim ca toti “caii de la caruta sa traga in aceeasi directie”. Si este bine sa reusim sa cadem de acord si sa fim de acord unul cu altul, unii cu altii atunci cand este timpul de luat decizii: in familie, in cariera, la serviciu si in alte societati pe care le frecventam.

In capitolul pe care l-am citit astazi din Secretele succesului lui Dale Carnegie suntem instruiti exact in aceste situatii, in care avem de indeplinit o sarcina sau avem de luat decizii.

Prima recomandare este sa ne asiguram de la inceput ca avem acelasi obiectiv si sa accentuam acest lucru, ca si toate aspectele cu care suntem de acord.

Un alt lucru recomandat, care il completeaza pe primul, este sa pastram o atitudine pozitiva intre noi si sa ne straduim ca si atitudinea interlocutorului sa fie si sa ramana pozitiva si deschisa: sa punem intrebari la care poate raspunde cu DA si sa fugim de cele la care ar putea raspunde NU. Profesorul Harry B. Overstreet, in cartea Influencing the Human Behavior, pledeaza pentru acest lcuru:

“Un raspuns negativ este obstacolul cel mai dificil de surmontat. Dupa ce ai spus NU, intreaga mandrie a personalitatii tale cere ca tu sa ramai consecvent fata de tine insuti. Mai tarziu poti simti ca acel NU nu a fost bine gandit; totusi, trebuie sa tii cont de mandria ta pretioasa!”

Si aprob, pentru ca de multe ori, din cauza acestei mandrii, pierdem ocazii oportune.

Cercetarile psihologice aproba si ele faptul ca atunci cand o persoana spune NU si vorbeste serios, ea face mult mai mult decat a spune un cuvant din doua litere. Toate sistemele organismului – glandular, nervos, muscular – isi unesc fortele pentru a crea o dispozitie de respingere, de retragere. In cazul opus, atunci cand o persoana spune DA, nu se produce nicio activitate de retragere. Organismul se afla intr-o pozitie deschisa, mobila, de acceptare. - Si acesta trebuie sa fie scopul primordial in orice discutie pe care o purtam.

Aceasta “tehnica” de a face un interlocutor sa fie de acord intr-o situatie nu este noua, nici inventata recent. Este doar concluzia oamenilor care au practicat “metoda socratica” si au experimentat ca este potrivita si corecta.

Metoda socratica este secretul pe care Socrate nu l-a tinut pentru el.

Care este secretul lui Socrate?

Obtinerea unor raspunsuri afirmative. El punea intrebari cu care oponentul trebuia sa fie de acord. Continua sa obtina acord dupa acord, pana cand acumula o multime de raspunsuri afirmative. Punea intrebari pana cand, aproape fara sa isi dea seama, oponentii sai incepeau sa imbratiseze concluzia pe care o negasera cu indarjire cateva minute mai devreme.

Utilizarea acestei metode cere strategie si gandire suplimentara din partea celui ce alege sa o foloseasca, insa cred ca rezultatele merita investitia psihica si intelectuala.

Sa invatam, dar, de la Socrate si, poate, candva, cineva va scrie si despre noi intr-o carte!

Secretele postei electronice

Sursa foto: Aici

In primul rand, vreau astazi sa am un gand bun pentru doamnele si domnisoarele care citesc blog-ul Job Connect. Gandul bun sa se transforme in lucruri bune pentru dumneavoastra, lucruri care sa va faca sa zambiti in fiecare zi si care sa va ajute sa dati mai departe din binele ce vi se intampla dumneavoastra.

Am un gand si pentru domni - cei care au in jur, in casa sau la locul de munca cel putin cate o doamna sau domnisoara. Sa le pretuiti si sa va bucurati de ele! (Scurt gand, uimitor, avand in vedere ca vine de la o doamna :) )

Revenind la faptul ca aceasta zi este nu numai de 8 martie, dar si de vineri, va spun ca astazi vom lua o pauza de la “Secretele succesului” lui Dale Carnegie, pentru a va oferi cateva lucruri pe care le stiti sau nu, despre “secretele” unui e-mail scris bine si corect.

Am cercetat anumite surse legate de acest subiect si am apelat si la putina experienta pe care cred ca o am in acest domeniu. Sper sa va fie de folos cele ce urmeaza.

Mentionez ca scriu ca si un simplu folositor de posta electronica, fara sa fi urmat un curs pe aceasta tema sau sa fi citit vreo carte dedicata subiectului. Desi tocmai am aflat de cartea “Perfect e-mail”, scrisa de autorul Steve Morris. Deci exista.

In primul rand, este cunoscut faptul ca e-mail-ul este o inventie utila a lumii moderne, dominata de tehnologie, inventie care a ajuns sa inlocuiasca, intr-un fel, scrisoarea.

Despre scrisoare, de asemenea, stim ca poate fi de mai multe tipuri: oficiala, personala, de felicitare etc.

Trag concluzia ca si e-mail-ul se imparte in mai multe tipuri. Insa astazi nu vreau sa vorbim despre e-mail-ul pe care il trimit prietenilor sau rudelor sa le spun ca am ajuns cu bine in alta tara, nici despre e-mail-ul sau mesajul pe Facebook prin care anunt grupul de limba chineza ca ne vom intalni saptamana viitoare pentru curs.

Vreau sa vorbim despre e-mail-urile oficiale, daca este potrivit sa le numesc asa: cand trimit un e-mail catre un colaborator al companiei, catre un furnizor, catre o companie de recrutare impreuna cu un CV, catre o persoana necunoscuta careia vreau sa ii propun o colaborare.

Avem in vedere:

  

Adresa:

Pentru ca totul incepe cu inceputul, cred ca este foarte important sa stim cui trimitem e-mail-ul, astfel incat sa fie adresa corecta. Din proprie experienta va spun ca nu ma simt bine cand primesc un e-mail Delivery Failure Notice. Am ratat scopul meu. Un lucru care imi vine in minte, care poate produce o astfel de eroare este extensia adresei la care trimit. Cand imi dicteaza cineva o adresa electronica, ascult de la inceput pana la sfarsit. Nu este obligatoriu ca fiecare adresa sa se termine “.com”. Sau ca fiecare adresa sa fie inregistrata pe “yahoo”. De aceea, verific de doua ori fiecare adresa pe care o primesc si ma asigur ca extensia este corecta.

Recipientii:

Legat de “CC:”si “BCC:” : Daca un mesaj prin e- mail trebuie trimis la mai multe persoane, pot fi folosite aceste doua optiuni, dupa cum urmeaza: “CC:” - o adresa adaugata in aceasta rubrica va fi vazuta de toti cei care primesc e-mail-ul. Spre deosebire de una adaugata in “BCC:”, care nu va fi vazuta de destinatarul principal.

Subiectul:

Este primul care atrage sau nu atentia si care desemneaza prioritatea de citire mesajului tocmai intrat in casuta.

Este foarte bine ca orice mesaj trimis sa aiba trecut la subiect exact acest lucru: subiectul mesajului: despre ce este vorba in mesaj? In subiect nu se lasa spatiu gol, nici nu se scrie mesajul, care trebuie scris in locul special destinat. Si nicidecum nu se pune un subiect care nu are legatura cu ceea ce contine mesajul, doar ca sa atraga atentia spre a fi deschis, si cat mai repede!

Inca un lucru util: Subiectul sa fie scris corect gramatical, ortografic: A se evita scrierea fiecarui cuvant din Subiect cu majuscula, folosirea semnului exclamarii (!) sau inserarea de URL. Toate acestea trimit mesajul direct in Spam.

Corpul mesajului:

Acum e acum! In primul si primul rand doua lucruri: Sa nu fie niciodata gol, oricui ai trimite. Primesc deseori e-mail-uri “goale”, doar cu un atasament atarnat. Asta inseamna ca trebuie sa ghicesc despre ce este vorba. Nu stiu daca o persoana care trimite un astfel de mesaj se asteapta sa fie contactata sau sa primeasca un raspuns. As spune ca nu, altfel si-ar fi exprimat intentiile in scris.

Apoi, daca este umplut, sa fie umplut cu sens, claritate si cu cuvinte, propozitii si fraze corecte – din toate punctele de vedere.

Mi-ar placea sa cunosc alte detalii referitoare la acest lucru in sectiunea de comentarii.

Primul lucru care trebuie scris (obligatoriu) in corpul unui e-mail este o formula de salut.

In Sibiu sunt magazine care promoveaza acest lucru, avand un afis lipit pe usa, de obicei, pe care scrie: “Aici se spune Buna ziua si Multumesc!”

Ei bine, si intr-un e – mail se folosesc aceste elemente ale bunului simt si ale bunei cresteri, chiar daca pot capata forme variate (ex. : cuvinte inlocuitoare).

Semnatura: 

Ultimul lucru care trebuie scris este semnatura (daca exista una predefinita) sau pur si simplu numele si prenumele expeditorului.

Intre aceste doua elemente esentiale se gasesc exprimate: motivul, intentia, scopul mesajului.

Redactarea acestora tin de abilitatile fiecaruia dintre noi, insa este important sa avem si sa pastram un ton politicos, plin de respect si bunavointa.

Inainte de a apasa butonul “Send”, este bine sa verificam daca am spus tot ce am vut sa spunem, daca am atasat tot ce am vrut sa atasam, daca ne-am semnat, daca am salutat de bun venit si de bun ramas, sa citim inca o data pentru a nu se strecura greseli.

Sunt mult mai multe informatiile utile pe care le putem afla despre aceasta arta, de a trimite un mesaj prin posta electronica.

Sursa foto: Aici 

Nu am pretentia ca le-am atins pe toate sau ca am scris tot ce se putea scrie despre unul dintre puncte. Insa scopul acestui articol nu acesta este, ci de a ma provoca si de a te provoca sa cercetezi in continuare si sa ne punem la punct cu ce inseamna “bune maniere” la acest capitol, pe care il folosim atat de mult, atat in viata profesionala, dar si in viata de zi cu zi.

Iti multumesc pentru atentie si mi-ar placea sa fim imbogatiti cu completari legate de acest subiect, folosind sectiunea de comentarii.

Cateva resurse utile:

http://www2.elc.polyu.edu.hk/cill/eiw/e-mail.htm

http://www.wikihow.com/Write-a-Formal-Email

http://www.english-for-techies.net/Q%20&%20A/Writing-emails.pdf

http://jerz.setonhill.edu/writing/e-text/email/\

O zi senina, in ciuda vremii si termenelor – limita si un weekend relaxant iti doresc, draga cititor!

Cu multa consideratie, 

Eliza Paun