Ce mai e nou sub soare sau cateva lucruri despre mine

Imi pare bine sa va salut dragi cititori ai blogului Job Connect!

Cel mai probabil nu ati mai auzit de mine pana acum, nu stiti cine sunt, cu ce imi ocup timpul, care sunt procuparile mele si de ce scriu pe acest blog! Ca sa raspund la toate aceste intrebari cred ca cel mai bine ar fi sa ma prezint.

Sunt Simona Oltean si reprezint o companie de consultanta in Resurse Umane, numita Job Connect. Sau... sunt Simona Oltean de la Ropardo. Reprezint o companie care activeaza pe piata serviciilor IT. Acestea sunt primele cuvinte pe care le rostesc persoanei aflate la capatul celalalt al firului. Si nu este deloc usor! Trebuie sa zambesc, sa transmit energie, sa comunic si sa relationez cu directori de Resurse Umane, cu directori Economici, cu Administratori sau cu directori Generali...si toate acestea prin telefon, deocamdata!

Am 21 de ani si sunt cel mai tanar si cel mai nou membru al echipei Job Connect. M-am alaturat acesteia in luna aprilie, din dorinta de a acumula experienta intr-un domeniu pe care il consider incitant si deosebit de dinamic. E un domeniu in care organizarea, perseverenta si dorinta sincera de a ajuta reprezinta ingredientele succesului. Ma atrage tot ceea ce tine de intalnirea unor oameni, de identificarea nevoilor pe care acestia le au, de solutionarea acestor nevoi, de tratarea obiectiilor si de inchiderea vanzarii, si sa nu uitam de minunata relatie care poate fi creata cu partenerul de afaceri dupa incheierea vanzarii.

Cred ca v-ati dat seama cu ce ma ocup in cadrul Job Connect! Iata cuvantul magic: „Vanzari!”. Rolul meu este acela de a identifica potentiali clienti, de a stabili o legatura intre compania pe care o reprezint si acestia, si bineinteles am rolul de a mentine „vie” aceasta legatura. Pe de-o parte ma ocup alaturi de colegul meu, Catalin, de identificarea unor noi clienti pentru serviciile de recrutare si selectie ale Job Connect si pe de alta parte, impreuna cu Marian, ma ocup de promovarea unor aplicatii software ale companiei Ropardo in randul companiilor care activeaza in industria alimentara, in domeniul productiei sau distributiei.

Ce am scris pana acum suna frumos. Activitatile pe care le desfasor chiar sunt interesante si ma bucur pentru faptul ca ocup aceasta pozitie in cadrul Job Connect! Cu toate acestea vreau sa va marturisesc ca au existat momente care nu erau tocmai satisfacatoare, momente de frustrare si momente in care imi puneam tot felul de intrebari legate de natura umana si de modul in care oamenii percep lucrurile. Ca orice agent de vanzari aflat la inceput de cariera, stiu ca voi avea de parcurs un drum lung si anevoios pana sa ajung sa „ma transform ” in consultantul care imi doresc sa fiu.

Instinctul meu imi spune ca sunt pe drumul cel bun! Trebuie sa deschid bine ochii, sa ascult mult, si mai presus de toate sa invat sa inteleg lucrurile care se petrec in jurul meu si oamenii pe care ii intalnesc. Aceste lucruri sunt valabile pentru orice fiinta umana de pe fata Pamantului, asa ca va incurajez cu drag ca inainte de a lua orice decizie sau a judeca pe cineva, sa incercati sa intelegeti motivul sau motivele pentru care o persoana actioneaza intr-un fel sau altul. E un exercitiu dificil, care necesita destul timp, dar care e esential pentru dezvoltarea unor relatii!

Bun... m-am intins putin scriind acest articol, dar pentru mine e important sa comunic, iar acest mod e unul ideal de a comunica idei si impresii catre un grup de oameni. Prin urmare, daca e cineva care doreste sa povesteasca fie despre vanzari, fie despre un alt subiect, puteti sa imi scrieti si discutam. Adresa e simona.oltean@jobconnect.ro. Haideti sa relationam!

Va multumesc pentru atentie si see you around!

Despre training...

In ziua de astazi, cred ca una dintre cela mai des utilizate metode prin care se investeste in resursa umana este training-ul.

Orice organizatie care se respecta si care se adapteaza conditiilor economice are disponibilitate si capacitate de a prezice evolutia factorilor de performanta utilizand programele de instruire pentru angajati.

Investitie facuta, se asteapta si rezultate…daca se poate rapid si la pachet. Training-ul este o investitie de lunga durata; implica nu doar elemente precum formatorul, ci si factori care tin de participantii la programul de instruire, motivatiile si asteptarile acestora.

Exista cateva aspecte pe care cred ca ar trebui sa le aducem in discutie:

1. Training-ul face minuni!

Cred ca asteptarile angajatorilor care investesc in programe de training sunt mult prea mari, cel putin din punctul de vedere al timpului de obtinere a rezultatelor. Trebuie sa fim constienti ca, spre exemplu, un training de 2 zile nu poate schimba fundamental un om astfel incat acesta sa devina performant peste noapte. Da, cunostintele se pot schimba in 2 zile, insa e nevoie de cateva saptamani pentru competente noi si luni pentru o alta atitidine.

2. Training-ul e teorie!

Asa este! Training-ul este teorie pura…in baza careia se vor arata cursantilor metodele si tehnicile concrete pentru a fi eficienti. Orice practica buna porneste de la o teorie buna.

3. Training-ul sau…la cat mai multe pauze!

Este minunat ca organizatiei sa ii pese de oamenii sai. Atunci cand o echipa este trimisa la un program de pregatire, sunt convinsa ca cei mai multi dintre oameni se gandesc la iesirile de dupa si la cum sa se disteze pe banii companiei. Intr-adevar, nu se poate lucra cu oameni surmenati si, farad oar si poate, nu e buna numai seriozitaea. Solutia idela este disciplina la cursuri.

Este essential ca un cursant sa poata separa training-ul de componenta excesiva de fun si relaxare.

4. Esti prea tanar ca formator!

Nici prea-prea, nici foarte-foarte! Cred ca e solutia pentru un formator ideal. Niciun om nu e perfect…cum si formatorul este un om, regula este una valabila. Experienta formatorului (care, de cele mai multe ori, este un predictor al clientului in programul de instruire), ca prejudecata, ar trebui depasita. Daca un trainer ar trebui sa fie perfect, ne-am astepta ca acesta sa aiba undeva la 70 de ani: pana atunci a trait si a invatat multe. Revenind cu picioarele pe pamant, un trainer bun ar trebui sa fie acela care se afla intr-un process continuu de perfectionare. Sa vrei mai mult, coincide cu adaptarea si dezvoltarea.

Am terminat facultatea! Incotro ma indrept?

Anul acesta, Job Connect in colaborare cu unul dintre clientii nostri a organizat o conferinta dedicata absolventilor promotiei 2010 a Facultatii de Stiinte, Specializarea Calculatoare. Pentru acestia, am rezervat o parte din eveniment “ planului de cariera”. Am constatat astfel ca marea majoritate inca nu se gandisera la acest aspect , si mai ales la ideea de a-l asterne pe o hartie.
Acum, finalizandu-se si etapa sustinerii lucrarii de licenta primim tot mai multe solicitari din partea absolventilor pentru a-i indruma in gasirea unui loc de munca.

Ne-am revenit din stresul licentei? Am luat si vacanta bine meritata? Atunci putem sa ne adunam gandurile astfel incat sa decidem ce vom face in etapa viitoare. Pentru tine, IT-istule care ai finalizat facultatea si nu stii ce sa faci in viitor, am pregatit mai jos cateva raspunsuri:

1. “Ma angajez sau ma pregatesc pentru admiterea la master?” Admiterea la master se face in proportie de 90% pe baza de dosar. Practic ce era de invatat, pregatit ai facut déjà in timpul anilor de studiu. Stiu ca e o decizie grea insa e momentul in care trebuie sa investesti in dezvoltarea ta profesionala! Ai nevoie de acea experienta in munca!

2. “ Colegii mei lucreaza ca si freelanceri, eu de ce sa nu fac acelasi lucru?” Pentru ca dupa o anumita perioada, vei dori sa socializezi, vei dori sa fii parte integranta a unei echipe si ti se va solicita ca nivel de experienta- proiecte desfasurate si in prezenta altor persoane.

3. “ Mai bine lucrez de acasa!” Ma intalnesc cu seniori din bransa voastra care, dupa anumiti ani de experienta cu lucrul “ de acasa” isi dau seama ca au respectat dead-line-uri si au primit bani. Atat! Un job, si mai ales primul job te formeaza ca si profesionist, dar si ca persoana. Vei face parte dintr-o echipa, vei avea responsabilitati si vei intelege ca pe rezultatele tale se sprijina si performanta echipei. Te vei simti apreciat, laudat si incurajat in permanenta! Vei invata de la colegii tai!

Atat pentru noi cat si pentru clientul nostru, recrutarea absolventilor IT continua! Cautam oameni motivati, care vor sa invete si sa se formeze ca si profesionisti.
Inclusiv voi cei care ati fost la eveniment, mai aveti o sansa…office@jobconnect.ro.

Profesia de recruiter

Ne aflam in al 3-lea proiect de recrutare ce ar trebui sa aiba ca rezultat angajarea unui nou junior recruiter. Acest proiect devine din ce in ce mai dificil. Pe masura ce trece timpul si asteptarile noastre de la oameni cresc. Am avut ocazia sa intalnesc si de aceasta data, tineri care isi doresc acest job si care vor sa ne devina colegi. Insa noi cautam oameni care iubesc profesia de recruiter, nu doar job-ul. Cam toata lumea, stie ca recruiter-ul este "acela care recruteaza oameni pentru job-uri" (definitia nu-mi apartine).

Vreau sa dedic acest articol aspectelor care tin de recrutare, ca profesie. Cred ca este necesar, ca cineva care este interesat in a ne deveni coleg, sa citeasca inainte de a aplica la job aceste ganduri.

Ma gandesc acum la rolul recruiterului in societate. El controleaza 2 mari forte din piata: cererea si oferta de locuri de munca. Un recruiter are un renume, e cunoscut si apreciat de oamenii cu care interactioneaza. Mai mult decat a comunica si relationa eficient cu angajatori sau candidati, el este un expert in relatii profesionale, deoarece ajuta oameni care interactioneaza pentru prima data sa puna bazele unor relatii care faciliteaza atingerea unor obiective de business. Aceasta expertiza in relatii, il fac pe recruiter apreciat de oamenii cu care interactioneaza. Este un om influent cunoscut de manageri generali si manageri de resurse umane. Acestea sunt rezultate pe care el/ea le obtine prin performante profesionale, dar si datorita calitatilor sale personale si modului in care ajunge sa se raporteze la reusitele si esecurile sale. Un astfel de specialist are capacitatea de a face conexiuni, de a intelege nevoi pe care le are o industrie, de a se folosi de contactele sale, precum si alte resurse pentru a obtine informatii ce-l pot directiona inspre candidati de care are nevoie clientul nostru.

Pun accent in aceasta descriere pe profesie, pentru ca vizeaza o perspectiva pe termen lung si pe langa asimilarea unor proceduri (un cumul de tehnici si metode) presupune o perfectionare continua, ca rezultat al dorintei pe care o are acest specialist de a deveni din ce in ce mai bun.

Un recruiter poate aduce prin expertiza sa beneficii directe atat persoanelor ce isi cauta un job si apeleaza la serviciile sale / sprijinul sau, cat si pentru angajator atat in proiectele de recrutare cat si in afara lor. Ne permitem sa credem ca prin punerea in legatura a oamenilor meniti sa lucreze impreuna putem ridica standardul de viata al candidatilor, nivelul de performanta al companiilor, si in acelasi timp putem transmite mai departe norme de etica si morala ce tin de respectul fata de munca si fata de un angajator.

Discutia s-ar mai putea lungi, dar eu zic sa ne oprim aici ... for this moment!! Daca vrei sa urmezi o astfel de profesie si consideri ca ai inteles ce am transmis prin acest articol, esti binevenit in a ne trimite un CV pentru a putea sa te cunoastem.

Zile bune va doresc!

Hai sa vorbim despre borcane

Am onoarea sa va salut si ca mai intotdeauna va multumesc ca ne urmariti!

Astazi am un moment de respiro si mi-am adus aminte ca nu v-am mai comunicat nimic despre lucruri interesante din Job Connect.

Discutam saptamana trecuta impreuna cu recruiterul responsabil despre un proiect esuat si care trebuie reluat din punctul 0. Nu stiu daca v-am mai spus, dar noi ne mandrim in piata pentru modul nostru de a cauta candidati care presupune abordare directa. Fiind focalizati spre o astfel de abordare se pare ca am uitat sa facem si noi ce face toata lumea (mai mult sau mai putin bine): marketing.

Faceam analiza impreuna cu recruiter-ul responsabil de proiect si m-am trezit repetand de 5 ori in 3 minute: "omul acesta ar trebui sa vina din marketing (anunturi de recrutare)". Tot spunand asta si listand resursele pe care ar trebui sa le folosim pentru a promova job-ul pentru clientul nostru, mi-am adus aminte ca sun ca un disc zgariat. Aveam o senzatie de deja-vu extrem de intensa. O daaa, am mai spus lucrurile astea in sedinte si in acele hartii numite proceduri.

Dar totusi, noi avem proceduri, respectam proceduri si nu aveam rezultatul pe care ni-l doream. Paradoxal si ironic, nu? De ce? Uneori poti avea impresia ca si proiectele usoare se rezolva tot precum cele grele. Noi ne-am prins deja ca cele grele nu se rezolva precum cele usoare. E o situatie interesanta cand ajungi sa incurci borcanele. Pe masura ce acumulezi mai multa experienta se mai intampla ceva: uiti de reguli si ajungi sa lucrezi dupa regulile personale, pentru ca na! ai ceva experienta in spate. Dar pentru ca vorbim despre borcane, realizez ca se intampla des, ni se intampla tuturor, sa nu mai respectam regulile care exista si sa stabilim noi reguli personale acolo unde ele nu existau inainte. Orice job are o componenta relativ rutiniera si una care presupune creativitate si decizii de moment. Cand cream reguli in partea a 2-a cred ca incepem sa uitam de proceduri, adica prima componenta si evident comitem greseli.

Rezultatul? De o saptamana am facut marketing si am identificat persoane extrem de interesante. Pentru mine a fost o saptamana grea pentru ca ma gandeam ca sunt un manager prost, adica incep sa vorbesc din carti pe care nu le-am scris inca si ca ar trebui sa fiu original, inventiv si sa gasesc solutii.

Oamenii dezamagesc, sistemele ruleaza!

Mda ... cam asta ar fi concluzia! Intr-un sistem de management axat pe persoana astepti totul de la oameni. Atat reusitele cat si esecurile vin din deciziile lor, nu dintr-un mod de lucru standardizat.

Oamenii sunt intuitivi si egocentrici. Oamenii isi pun nevoile lor in fata misiunii unei organizatii. Sistemele functioneaza in baza unor proceduri testate. Oamenii care respecta procedurile vor avea mai mereu rezultatele asteptate. Cand nu le mai respecti, comiti erori.

O mare greseala pe care o comit frecvent managerii este aceea de a astepta initiative din partea angajatilor. Multi cauta oameni care sa aiba puterea de a lua initiativa. Cred ca un astfel de comportament nu poate fi activ in orice sistem organizational si daca ai astfel de asteptari din partea oamenilor, incepi sa pui bazele mai mult pe ei. Practic, rezultatele organizatiei depind doar de oameni si multe firme cauta mai ales in contextul economic de astazi salvatori.

Salvatorii se gasesc foarte greu si pentru a-i gasi e nevoie de rabdare. Dar daca acesti salvatori vin doar cu un suflu nou si nu lasa in spatele lor proceduri, atunci totul se duce de rapa. Cred ca primul lucru pe care poti sa i-l ceri unui salvator este o procedura. Daca el stie sa o elaboreze si poate sa-i instruiasca si pe ceilalti sa lucreze dupa ea, atunci el este omul decare business-ul tau are nevoie.

Totusi recomand managerilor sa investeasca in sistemul lor, decat sa investeasca in recrutarea unui SALVATOR.

Recruiterii, oameni de vanzari

Reprezinta munca celor care fac recrutare un proces de vanzare? Poate ca la o prima vedere ati considera ca nu exista nimic in comun intre cele 2 domenii (de acest lucru am fost si eu convinsa la inceput!) insa astazi cred ca si recruiterii vand.

Vand candiaturi angajatorilor si joburi candidatilor! Inca de la primele etape ale unui proces de recrutare, cum ar fi etapa de mediatizare a jobului, se concepe un anunt care sa atraga cat mai multe candidaturi. Modalitatea in care acesta este elaborat, elementele care sunt transmise prin acel anunt, mijloacele de mediatizare, toate alcatuiesc procesul de promovare a unui „produs”,” produsul” nostru fiind jobul pe care il intermediem.

In cadrul intrevederii cu potentialii candidati vindem imaginea companiei client! Suntem o parte din echipa lor si avem datoria de a transmite persoanelor interesate de oportunitate cat mai multe informatii. Le dam motive sa isi doreasca sa faca parte din acea companie astfel incat un candidat sa constientizeze faptul ca este omul potrivit la locul potrivit.
Intervine apoi rolul de consultant prin care argumentam clientului de ce ar fi bine pentru el si businessul lui sa opteze pentru candidatura X.

Orice recruiter care deruleaza un proces de recrutare trebuie sa constientizeze ca totodata incepe si procesul de vanzare al imaginii companiei pentru care lucreaza respectiv al candidatului care va fi plasat.

Procesul de recrutare pentru oamenii de vanzari

Facand o analiza a oamenilor de vanzari pe care Echipa Job Connect i-a plasat in ultimul an, am ajuns la o cifra frumusica de 22, recrutand atat pentru angajatorii din Sibiu cat si pentru cei carora le-am dezvoltat reteaua nationala. Pentru ca si acum ne aflam in cautarea unei persoane pentru aceeasi pozitie, m-am gandit sa va impartasesc cateva din experientele avute pe acest segment.

Se spune ca postul de „Reprezentant/ Agent Vanzari” este cel mai cautat job pe piata muncii. Este o batalie acerba pentru o asfel de pozitie, intrucat la aceasta aplica de la studentul care se afla in cautarea unui job part time (si il vede ca pe o solutie temporara), la inginerul care considera ca are abilitati bune de comunicare ( si poate imbina cunostintele tehnice cu abilitatile de vanzare) si pana la directorul unei firme care si-a inchis portile dar caruia „ ii place sa vanda”.

Ce cauta angajatorii in majoritatea cazurilor? Cauta oameni cu experienta in promovarea unor produse, servicii similare (ca si profil profesional) insa pun mare accent pe abilitatile persoanei . Au nevoie de oameni prezentabili, care sa manifeste interes fata de business-ul lor si sa reprezinte imaginea acestora, sa fie dinamici, perseverenti, plini de energie, carora sa le placa sa interactioneze si sa gaseasca solutii.

Prin ce se remarca oamenii de vanzari la interviuri? Spre deosebire de celelalte procese de recrutare, oamenii de vanzari sunt cei carora le place sa vorbeasca, sa-si prezinte reusitele, sa specifice modalitatea in care au contribuit la dezvoltarea companiei. Sunt oameni orgoliosi, care se simt bine in pielea lor si la interviu fac acelasi lucru : se vand! Pun intrebari, au abilitati bune de prezentare si stiu sa explice. Sunt si cazuri in care aceastae detalii prezentate pot demonstra alte lucruri, de aceea sunt foarte importante intrebarile ce sunt adresate in cadrul intalnirii. In calitate de angajatori, puneti intrebari, ca si oameni de vanzari, fiti pregatiti pentru o parte din urmatoarele intrebari:

1. Dati exemplu de 5 dintre cele mai comune obiectii cu care v-ati intalnit pe teren. Cum ati raspuns acestora?

2. Relatati o situatie in care erati pe punctul de a pierde o vanzare si ati muncit mult pentru a o finaliza.

3. Cu ce resurse transformi un client ocazional in client fidel?

4. In cat timp finalizati o vanzare? Cat timp va ia de la primul contact, pana la prima intalnire si apoi pana la finalizarea vanzarii?

5 .Ce ati face in prima zi de lucru pe postul de Agent Vanzari in comania X?

Acestea sunt cateva dintre intrebarile pe care le-am intalnit in discutii finale cu angajatorii si pe care va invit sa le folositi intr-un proces de recrutare pentru agentul de vanzari potrivit.

Curriculum Vitae - intre adevar si minciuna

Cum iti poti da seama daca un candidat a mintit sau nu intr-un CV? Unul dintre raspunsuri ar fi :verificarea referintelor. Ce te faci, insa, daca acele referinte sunt prieteni, apropiati sau persoane care, din diverse motive care tin de omenie, nu vorbesc de rau pe nimeni.

Am ridicat aceasta problema dintr-o nevoie care face referire la o analiza atenta a unei candidaturi.

Cat de departe poate merge un om care isi doreste un job? Atat de departe incat ca prezinte un CV care sa il favorizeze. Ceea ce urmeaza nu sunt solutii/sfaturi propuse candidatilor motivati in obtinerea unui job ;), ci chestiuni reale pe care acestia le folosesc:

Studiile: diplomele de studiu sunt cel mai des utilizate stategii de obtinere a postului. Fie ca se inventeaza existenta lor, fie unele sunt supraestimate. Sunt si cazuri in care un candidat omite sa spuna ca este in curs de absolvire a studiilor, sustinand ca el detine deja acea diploma. Una este sa fii student in anul 3 la Politehnica, si alta este sa ai diploma de inginer.

Titulatura postului: suna foarte bine “sunt director de vanzari”. Asta nu inseamna ca in atributiile postului chiar se regasesc in totalitate responsabilitati si sarcini pe care le indeplineste un om care detine aceasta pozitie. De cele mai multe ori, este o asa zisa “titulatura fara fond”. Unul dintre argumente ar fi lipsa de persoane pe care sa le coordoneze.

Abilitatile: intr-un CV toti au abilitati excelente de comunicare, de operare PC sau de vorbire intr-o limba straina. Interviul, insa, nu il avantajeaza deloc pe candidat: cunostintele avansate de limba engleza devin “conversationale”, la nivel de “travel” sau “cu dificultati in exprimare din lipsa exercitiului constant”; cunostintele de operare PC se reduc la “trimitere/citire corespondenta” sau navigare internet.

Salariul: daca ati vizualizat un CV postat pe site-urile de specialitate, cu siguranta ati vazut rubrica “salariu dorit” sau “salariu actual”. Cat de real este raportul dintre cele doua tipuri de salariu si cat de mult poate manipula un candidat aceste “cerinte”? Intr-atat incat sa obtina un job pe un salariu mai bun. Se stie ca , in general, motivul plecarii de la un loc de munca este unul financiar…unul financiar mai bun.

Sunt condamnabile aceste “manipulari” de CV ale candidatilor? Sunt profesii, meserii pentru care merita sa ne “ajustam” un CV?

Astept cu nerabdare raspunsuri din partea voastra.

De ce nu o sa iesim prea curand din criza?

Suntem in criza in continuare si dupa o discutie cu un client despre economia de piata, criza, de ce mor unele companii mari si de ce concurentii lor cresc, am gasit un nou argument in favoarea achizitiei serviciilor noastre si nu numai. Suntem companie romaneasca. Investitorii straini deja profita de noi pentru ca suntem ieftini si buni (ma refer la Romania) de ce nu ii motivam sa pompeze mai mult in servicii de pe piata locala?

Vin cu argumentul acesta in urma unei discutii cu un alt angajator care are activitate comerciala si vinde acelasi lucru cu o alta companie care ne este client si care va dezvolta o zona noua de clienti.

Angajatorul cu care povesteam imi spune ca de 1 luna ca business-ul sau merge prost. A dat oameni afara si in putin timp exista sansa sa primeasca un telefon si sa inceapa procedura de faliment. Firma este o multinationala cu reprezentanta in Romania.

Eu ii explic ca intr-o perioada ca asta companiile investesc in training pentru dezvoltarea fortei de vanzare. Nu imi accepta nici macar ideea unei discutii. As fi vrut sa analizam problemele pe care le are si impreuna sa propunem catre HQ un plan de interventie. Evident am fi participat si noi la implementare. Am fi muncit alaturi de el. Imi aduc aminte de o firma de training care spunea ca cea mai proasta decizie pe care poti sa o iei (dintr-un inventar mai lung) ar fi sa nu cheltuiesti bani.

Managerii cu viziune au inceput sa investeasca in training din octombrie 2008 pentru a face fata la provocarile din piata. Timpul costa bani. E mai sanatos sa investesti acesti bani pentru a face mai multi, decat sa-i tii de-o parte pentru vremuri grele. Adica in scenariu 2 stii ca vine greul, il astepti si nu faci nimic si cand a ajuns la tine folosesti acei bani pentru a astupa gropi. Oare numai mie, imi pare ca suna ca o strategie proasta?

Revin la idee. In calitate de manageri intr-o companie multinationala, filiala din Romania, multi prefera sa empatizeze cu investitorul si chiar daca au nevoie de mai multi bani, mai bine reduc costurile. De ce? Investitorii straini au bani, vor sa faca mai multi asa ca prezinta-le solutii care presupun si achizitia de servicii din romania.